Felix Mendelssohn-Bartholdy

Muzica romanticului de la Leipzig, Felix Mendelssohn-Bartholdy, a fost pusa in prim plan in trei concerte din seria celor de la miez de noapte.

Cristian Mandeal si prestigiosul si performantul ansamblu Kamerta Salzburg au ales pentru a acest eveniment opusuri dintre cele mai cunoscute alaturi de altele mai putin cantate. Felix Mendelssohn-Bartholdy a stiut sa viseze frumos, iar stiinta si harul lui au transpus pe partitura imaginile sonore intr-o maniera proprie, usor de recunoscut.

Concertul de vineri a debutat cu Uvertura Visul unei nopti de vara, capodopera a unui adolescent de doar 17 ani. Redata intr-o versiune interpretativa rafinata, plina de exuberanta sugerata de Shakespeare.

A venit apoi randul Concertului in mi minor pentru vioara si orchestra. Pe vioara sa Stradivarius 1703, cu o stralucitoare tehnica de mana dreapta, Isabelle Faust a oferit Concertului o varianta de expert. Colaborarea cu Cristian Mandeal si cu Kamerata din Salzburg a fost ideala!
Partitura extrem de atractiva, este printre primele pe care le invata un violonist dar, in redarea Isabellei Faust a avut lumina si energia unei talmaciri pe care o auzi prima oara! Ca bis, Isabelle Faust a ales Sarabanda din Sonata in re minor de Johann Sebastian Bach, interpretata stilistic impecabil, cu o sonoritate baroca de mare pret!

Simfonia a IV-a in La Major, Italiana a incheiat seara-noaptea fermecata de muzica semnata Felix Mendelssohn-Bartholdy. Romantica, energica dar si suava, evocatoare, eficienta prin forma data de compozitor, Simfonia a fost minunat redata de carismaticul dirijor si de Kamerata cetatii in care s-a nascut Mozart.

Ansamblul, infiintat in urma cu mai bine de o jumatate de secol, a mai concertat la Bucuresti, la o alta editie a Festivalului George Enescu, impreuna cu Sandor Vegh, distins muzician-violinist, a carui contributie la perfectionarea si confi rmarea valorii si prestigiului orchestrei a fost dintre cele mai faste!

Duminica seara s-au regasit pe afis aceeasi orchestra, Kamerata Salzburg si, evident acelasi dirijor, Cristian Mandeal. De data aceasta ansamblul a cuprins un numar mai mare de instrumentisti, asezati pe scena din nou altfel decat este obiceiul, pentru a potenta la maximum sonoritatea.

Am ascultat mai intai Concertul nr. 1 in sol minor pentru pian si orchestra. Solist: Jean-Bernard Pommier. Tempoul primei miscari a rasunat furtunos, intempestiv, poate prea rapid. Orchestra si dirijorul au reusit sa sustina viteza, mai putin solistul, ce a aproximat uneori textul si l-a modificat prin folosirea nepotrivita a pedalei. A fost prea molto allegro con fuoco! Miscarea lenta, Andante, ce a urmat fara pauza primeia, a avut calmul cerut de partitura. Ultima parte, Molto allegro e vivace, a fost, din punctul de vedere al solistului, tot prea avantata, prea ludica. Publicul l-a apreciat insa pe Jean-Bernard Pommier.

In partea a doua a concertului, am ascultat Simfonia a II-a in Si bemol major, Lobgesang – Cantec de slava. Dintre cele cinci Simfonii, aceasta este, cronologic, ulterioara celor cu numerele 1, 5, 4. Partitura a fost indelung elaborata si se canta destul de rar. Este speciala si ca forma: o simfonie-cantata, cum a numit-o insusi compozitorul Felix Mendelssohn-Bartholdy. Primele miscari ii revin in intregime orchestrei, dar sectiunea ampla, finala implica solisi si cor. Textul este extras din Psalmii Bibliei luterane, ceea ce nu impiedica muzica sa aiba o sonoritate mai mult laica.
Am putut asculta un tenor absolut fenomenal, discipol al lui Dietrich Fisher-Dieskau. Numele acestuia este Christian Elsner. Sopranele, Ruth Ziesak si romanca Simona Mihai, cea care face o cariera importanta in lume, au biografii atragatoare.

In sectiunea finala a lucrarii ei s-au alaturat Corului Filarmonicii Transilvania din Cluj, pregatit de Aurel Groza, si instrumentistilor Kameratei Salzburg. Sub conducerea lui Cristian Mandeal ei au dat viata opusului ce a reprezentat, poate nu ca intreg, ci mai ales in detalii/parti, o prezenta interesanta in economia celui de-al treilea concert cu muzica de Felix Mendelssohn-Bartholdy.

Opinii
Veronica-Maria Stoica, manager al Corului National Madrigal – Pentru mine aceasta seara a fost absolut superba! Am devenit dependenta de muzica, de Festival! Ziua mi se pare extrem de goala, cand nu pot sa am sonoritatile minunate alaturi de mine!
Seara aceasta este un regal, muzica lui Felix Mendelssohn-Bartholdy este extrem de frumoasa! Maestrul Cristian Mandeal si Kamerata Salzburg sunt atat de fini, de frumosi, de muzicali si Isabelle Faust a fost de-o siguranta, de-o egalitate si de o performanta tehnica de mare nivel. Ii iubim pe toti! Dorim sa vina cat de des la Festival! Am avut abonament la Festival si am marea problema de a alege, caci aproape fiecare concert este minunat si, din pacate nu ai cum sa nu pierzi cate ceva. Aceasta seara categoric nu puteam s-o pierd. Este o combinatie divina intre dirijor si solisti! De 35 de ani sunt membra a Corului National Madrigal, in Corul maestrului Marin Constantin, care acum nu mai este printre noi, iar eu am devenit managerul general al acestei formatii si sper ca publicul sa vina incontinuare sa asculte Madrigalul, cu aceeasi bucurie si entuziasm, pentruca va avea parte de aceleasi sunete delicate, angelice, curate cu care s-a obisnuit! Corul are un concept timbral, estetic, repertorial de cand a fost infiintat, adica acum 47 de ani, si pana acum si nu vom schimba nimic din sonoritatea unica a Madrigalului!