Celebrul dirijor israeliano-argentinian Daniel Barenboim şi "magicianul" pianului Radu Lupu vor deschide, duminică, Festivalul internaţional de muzică "George Enescu" de la Bucureşti, unul din cele mai prestigioase din Europa, comentează agenţia France Presse.
Elita scenei muzicale mondiale se va afla, până la 18 septembrie, în capitala română, în onoarea lui George Enescu (1881-1955), violonist şi compozitor român despre care Yehudi Menuhin a spus: "El este Absolutul prin care eu îi judec pe alţii".
Printre invitaţii de prestigiu se numără orchestrele Concertgebouw din Amsterdam, Accademia Santa Cecilia din Roma, Staatskapelle Berlin, Royal Philarmonic din Londra, precum şi dirijorii Daniel Barenboim, Antonio Pappano şi Mariss Jansons.
Printre solişti, publicul îi va putea asculta pe pianiştii ruşi Evgheni Kissin şi Boris Berezovski, pianistele Marielle şi Katia Labeque (Franţa) şi Yuja Wang (China), precum şi pe pianistul român Radu Lupu.
Considerat unul din cei mai buni pianişti al momentului, Radu Lupu este extrem de discret: nu oferă interviuri şi înregistrează foarte rar.
În total, peste 3.000 de artişti străini şi 1.500 de artişti români vor urca pe scenă. Festivalul se aşteaptă la 120.000 de spectatori, dintre care 20.000 de turişti veniţi din străinătate.
"Bucureştiul a fost mereu un centru muzical major, iar Enescu i-a oferit şi mai multă magie", a declarat Barenboim în cadrul unei conferinţe de presă, potrivit AFP.
"Enescu era un personaj extrem de atipic. El nu era cunoscut doar ca un violonist magnific, el era de asemenea pianist, compozitor, una din cele mai admirate figuri muzicale ale secolului al XX-lea", a adăugat cel care va dirija duminică Rapsodia Română Nr. 2 de Enescu.
Născut în 1881 într-o familie modestă din satul Liveni (nord-est), Enescu primeşte primele lecţii de vioară de la un muzician de etnie romă. La şapte ani, el este acceptat la Conservatorul de la Viena şi primeşte diploma de violonist la 10 ani.
Aclamat pe scenele internaţionale în calitate de violonist, el este considerat în primul rând compozitor, care s-a inspirat parţial din muzica tradiţională românească, adaugă agenţia franceză de presă.
Organizat pentru prima dată în 1958, la trei ani după moartea sa, festivalul a fost întrerupt de regimul comunist în 1971, dar reluat după căderea dictaturii lui Nicolae Ceauşescu în 1989, cu o periodicitate de o ediţie la doi ani.
"Puţine festivaluri din lume reunesc o atât de mare densitate de orchestre, solişti şi dirijori atât de renumiţi", a declarat pentru AFP Ioan Holender, fost director al Operei din Viena şi în prezent responsabilul artistic al Festivalului Enescu.
Oraşul Bucureşti în ansamblul său va trăi de asemenea pe ritmul festivalului, pe parcursul unei luni cu concerte în stradă, dar şi în locuri neobişnuite, cum ar fi tribunalul, cu o bienală Enescu de artişti contemporani în spaţii publice, precum şi expoziţii de fotografie şi design.
O brutărie a lansat tradiţionalii covrigi româneşti în formă de cheia sol.
"Românii sunt deseori prezentaţi în presa internaţională din perspectiva criminalităţii sau a corupţiei, însă prin acest festival vrem să arătăm Bucureştiul creativ, artistic, România muzicală, plină de talente", a explicat pentru AFP directoarea de comunicare a festivalului.
"Când România contează la nivel internaţional, acest lucru se întâmplă datorită artiştilor", a mai afirmat şi Ioan Holender.
Pentru prima dată după mulţi ani, Concursul muzical 'George Enescu' nu va mai avea loc în acelaşi timp cu festivalul, ci în 2014, din cauza restricţiilor bugetare.
Festivalul Enescu, ce păstrează bilete la preţuri modice (de la 5 la 20 de euro), într-o ţară în care salariul lunar mediu este de 350 de euro, dispune de un buget de mai puţin de 9 milioane de euro, dintre care 8 milioane de euro vin de la stat. Comparativ, Festivalul de la Salzburg beneficiază de un buget de 64 de milioane de euro, încheie AFP.