Duminică seara, la Sala Palatului a avut loc un spectacol memorabil, 'concertul anului' pentru mulţi dintre cei prezenţi. La început a fost Harry Tavitian, care ne-a încântat cu vechi cântece de blues precum 'I'm Ready', 'Early in The Morning' sau 'Doctor Harry'. Cu eleganţă, marele muzician ne-a mărturisit: "Pentru mine a fost o încântare să apar în concertul de la Sala Palatului într-un anturaj foarte select, atât pe scenă cât şI în sală. Ca de obicei, am abordat bluesul tradiţional, deoarece consider că la 'bătrânii' bluesului' se află adevărata valoare a acestei muzici, care, în timp, avea să stea la baza jazzului şI a rockului”. După o scurtă pauză, pe scenă şi-a făcut apariţia legendarul John Mayall, care a început spectacolul în forţă, cu un 'număr' solo, 'Another Man', voce şI muzicuţă. Au intrat pe scenă şI ceilalţi, Greg Rzab- bass, Jay Davenport- tobe şI Rocky Athas- chitară, iar în sală s-a declanşat isteria, publicul aplaudând în picioare (aproape) fiecare solo de instrument, fiecare piesă. A fost mai mult blues rock decât blues, Mayall ţinând să să ne spună perioada în care a compus piesa şI cu cine a cântat-o (anii 60, Eric Clapton, T-Bone Walker etc). La Bucureşti, Mayall a cântat o variantă de 'concert greatest hits', din care am reţinut 'Nothing to Do With Love', 'Congo Square', 'Early in the Morning', 'Chicago Line', Parchman Farm, 'Room to Move'. Într-o excelentă dispoziţie şI sfidând trecerea anilor, John Mayall a făcut, şI de această dată, ceea ce ştie mai bine: cu generozitatea-i binecunoscută, şi-a pus în evidenţă 'elevii'. ŞI întradevăr , alături de piesele în care toţi muzicienii au lucrat în echipă, 'Chicago Line' şI 'Room to Move' au fost 'baze' pentru solouri instrumentale, capitol la care au excelat, în ordine Greg, Jay şI Rocky.