Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Muzicolog, critic muzical, jurnalist si “General' in Radio Rom~nia Cultural si Orchestrele si Corurile Radio , Oltea Serban-Parau vorbeste deschis, sincer si relaxat despre activitatea si proiectele sale de zi cu zi si despre zilele romanesti de la Varna Summer International Music Festival.
Spuneti-mi cite ceva despre Festivalul de la Varna, Varna Summer Fest, unde Orchestra Nationala Radio este invitata intre 22 si 25 iunie.
Acest festival, care dateaza din 1926, are ca profil promovarea muzicii bulgare si a muzicii de sec. XX – XXI. Se intinde pe parcursul a patru saptamini si participa foarte mult public. De altfel, intrarea este libera.
Cind am fost invitati sa participam, m-am gindit ca cel mai reprezentativ ar fi sa aducem oameni consacrati din valul nou al muzicii romanesti.
Alexandru Tomescu, Horia Mihail, Rаzvan Suma, dirijorii Tiberiu Soare, Iurie Florea… fac parte dintr-o generatie care e foarte cunoscuta in Romania, dar mai putin cunoscuta in exterior. Se poate spune ca am ales o optiune utila si cu perspectiva
Si de asemenea, ma bucur ca am reusit sa o avem alaturi de noi pe Ruxandra Donose, o solista de renume international.
Festivalul de la Varna are un sistem de a se integra cu oferta Uniunii Europene de Radio si va fi preluat de aceasta, fiind disponibil, inclusiv ca inregistrare pentru a fi difuzat mai tirziu, in mai multe tari. Concertele de joi si vineri sustinute de Orchestra Nationala Radio se transmit in direct si in Romania.
Dar lucrul cel mai important e acela ca bulgarii ne trateaza ca pe un eveniment al festivalului.
Am vazut ca in programul primei 'seri romanesti' –sa o numesc asa- este inclus Enescu. Intentionat, banuiesc.
Banuiti correct. Avem in program muzica romaneasca clasica, asa cum avem si muzica cu iz balcanic, cum ar fi Rogalski de exemplu.
Cum v-ati “petrecut' cei sase ani de cind sunteti redactor-sef Radio Romania Cultural?
Eu am venit dintr-un mediu privat (n.r. Radio Romantic) si tranzitul nu a fost foarte usor.
Dar am inceput prin a incerca in principal sa schimb eu cite ceva, sa mai dinamizez lucrurile.
Sigur ca nu e usor sa faci asta intr-un sistem foarte bine implementat dupa care functiona radioul public, dar cred ca este important pentru insasi supravietuirea sa, sa avem curajul sa stergem praful mai des.
Acelasi lucru as putea spune ca e valabil si la muzica clasica – daca prezentarea se face intr-o maniera dezinhibata, personala, incercand sa gasesti detalii care pot fi relevante pentru lumea si oamenii zilelor noastre, devine cu totul altceva.
La cite festivaluri participa Orchestra Nationala Radio pe an?
Costul deplasarii orchestrelor este foarte mare. In ultimii doi ani am fost la Roma, Shanghai, Frankfurt …si Timisoara. Simt nevoia sa mentionez si Timisoara deoarece am facut un drum foaaarteee lung pina acolo cu autocarul.
Dar mai exista si exceptii, cum ar fi Festivalul Enescu – tocmai am aflat zilele trecute ca Filarmonica din Israel care vine sa cinte doua seri, deci doua concerte, are alocat un buget de 400.000 de euro.
Prin comparatie, va pot spune ca pentru o stagiune a Orchestrelor si corurilor radio avem alocati 275.000 euro.
Din fericire, avem sansa acestor 3 solisti care ne-au facut sali pline in aceasta ultima stagiune si speram ca acest lucru sa se realizeze si in continuare.
In aceste conditii as intreba si se intimpla cu tinerele talente din Romania?
Nu e o regula sa se piarda, daca la asta va ginditi, asa cum nu e o regula sa mearga mai departe.
Vorbim despre o meserie dura. Necesita ambitie, talent, sustinere. Am colegi din generatia mea, care erau foarte saraci, iar acum au ajuns la un nivel de recunoastere internationala.
Ce proiecte noi pregatiti pentru perioada urmatoare?
Am constatat ca sunt proiecte care pot fi promovate individual in cadrul unei stagiuni aducind succes de public si de presa. Astfel, pentru sezonul urmator la Sala Radio m-am gindit la un proiect care sa se numeasca “Viori de colectie', ce se va desfasura pe parcursul a 8 zile si in fiecare zi solisti romani cunoscuti (de 30-40 de ani) vor cinta la viori celebre. Vorbim de muzicieni romani precum Alexandru Tomescu si Gabriel Croitoru, dar si de muzicieni stabiliti in afara Romaniei care au si cariera solistica, dar sunt si profesori sau concert-maestri ai unor orchestre importante internationale si de 8 seri cu viori care nu au nici mufa si nici cablu.
Ride.
Vorba lui Tomescu: “unde-i mufa'?
Apoi, am in minte un concept care poate suna banal: “Nascut in Romania' - pe care o sa-l dezvolt si in grila radioului si in coruri: oamenii plecati din Romania au un soi de mindrie privind locul in care s-au nascut pe care noi nu o avem. Sunt oameni care fac lucruri minunate si despre care se stie foarte putin aici. Ca sa contrazici aceasta evidenta trebuie sa faci un efort. Si daca radioul public nu-l face, atunci cine?
Care considerati ca este cea mai mare realizare profesionala din ultimii ani?
Mi-e greu sa pun degetul pe ceva pentru ca modul meu de a fi este sa investesc mult entuziasm in tot ceea ce fac. Povestea cu “Pianul Calator' a fost cea mai nebuna. Dar au fost multe. Mai ales cind reusesti sa misti atit de multi oameni – lucrez direct cu aproape 400 de oameni din care 300 sunt artisti.
Lucrul cu echipe cere o disciplina de armata un pic.
Asadar, sa interrelationezi cu atitia oameni si sa-i mobilizezi, chiar si atunci cind nu-i poti motiva financiar, e un lucru de care pot fi mindra.
Citește pe Antena3.ro
