Orchestra simfonică a Teatrului Mariinski

In cautarea unei traduceri adecvate, dupa mai multe variante, s-a ajuns la "Naughty Limericks " sub care Concertul nr 1. pentru orchestra de RODION SCEDRIN (n. 1932) a intrat in marele repertoriu. Naughty inseamna neastamparat, poznas iar limerick este o forma poetica apropiata de cantecele populare rusesti numite ceastuski.
Acestea au o melodie simpla, lapidara, sunt asimetrice, sincopate, bazate pe repetitie variata si cu o tenta umoristica in text si muzica. Scedrin a invesmantat un lant de asemenea alcatuiri, cu mici cadente si pauze neasteptate, intr-o scriitura orchestrala sclipitoare care, chiar daca nu corespunde tiparului traditional al genului, se inscrie in ideea de concertant.

Simfonia a III-a in Do major de GEORGE ENESCU (1881-1955) reprezinta apogeul unei intregi etape
de gandire creatoare. Exegetii au incercat sa-i descifreze sensurile ca "viziune dantesca", "strigat al vremii sale" (a fost compusa in plin razboi, in 1916-1918). Este arhitectonic neobisnuita, cu o parte centrala dinamica incadrata de doua miscari lente.
Predomina tonul liric, iar clasica actiune conflictuala este inlocuita cu o lina alunecare, dand fluxului muzical suplete si o irizare fascinante. Arcul expresiv, la inceput mai strans, se va extinde pana la culminatia vibranta. Partea a II-a este axul lucrarii ca structura si interes dramatic. Despre ea s-au rostit cuvinte ca "demonic", "apocaliptic", "clocot genial", "hora fantastica". Ca forma este un scherzo, o inclestare titanica derulata pana la un punct maxim si apoi domolita. Finalul readuce linistea, incalzind spatiul simfonic prin introducerea vocii umane. Corul de femei, tratat instrumental intr-un "lent voiaj printre constelatii", parcurge calea spre lumina, in sunetul clopotului ce se stinge pe fundalul orgii.

Scrisa pentru pian, lucrarea lui MODEST MUSORGSKI (1839-1881) a devenit celebra sub forma stralucitoarei orchestratii a lui Maurice Ravel (1875-1937). Tablourile evocate de Musorgski erau opera unui prieten; la comemorarea sa compozitorul i-a adus un tribut, inchipuindu-se "colindand prin expozitie cand alene, cand grabit". Este asa numita "promenada" avand cumva functia unui leitmotiv, variat dupa context.
Suita se deschide cu tema "promenadei" si tabloul Gnomus, un pitic diform care schiopateaza cu salturi stangace. Revenirea "promenadei" face trecerea spre Vechiul castel unde un trubadur isi canta melancolia.
Apoi auzim glasuri cristaline: Copii se joaca in gradina Tuileries. Bydlo (car cu boi polonez) se apropie greoi si se pierde in departare. Dupa o promenada ingandurata izbucneste Baletul puisorilor iesind din gaoace in ritm sincopat si triluri. Dialogul dintre Cei doi evrei aduce vocile lor: una voluminoasa, sustinuta de corzi grave, cealalta cu tonurile jeluitoare, plangacioase ale saxofonului sopran. Dupa forfota pestrita a Targului din Limoges, Musorgski se lanseaza abrupt in Catacombe: transformarea fantomatica a "promenadei" introduce atmosfera vechilor necropole.
Alta imagine menita a creste tensiunea evoca vrajitoarea din basmele populare, Baba Yaga. Finalul impetuos, incoroneaza lucrarea cu Marea poarta a Kievului. In miscarea larga plina de maretie care aduna toate vocile orchestrei, se aude o cantare bisericeasca, dangat de clopote intr-o somptuoasa pagina de virtuozitate simfonica.


Luni 12 septembrie 2011
ora 19.30
ORCHESTRA SIMFONICA ATEATRULUI MARIINSKI
CORUL ACADEMIC RADIO
Dirijor: Valery Gergiev

Program:
● Rodion Scedrin – Concertul nr. 1 pentru orchestra "Naughty Limericks"
● George Enescu – Simfonia a III-a cu cor in Do major, op.21
Moderato un poco maestoso
Vivace ma non troppo
Lento ma non troppo
● Modest Musorgski / Maurice Ravel – Suita Tablouri dintr-o expozitie
Gnomus
Vechiul Castel
Tuileries
Bydlo (carul polonez)
Baletul puisorilor de gaina
Cei doi evrei
Targul din Limoges
Catacombe
Vrajitoarea Baba Yaga
Marea poarta a Kievului