Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Călmaș/Callimachi este numele a patru domni moldoveni - Alexandru, Grigorie, Ioan și Scarlat Callimachi - din perioada fanariotă. În continuare, etnologul Gheorghiță Ciocioi: „Familia Callimachi provenea din ținutul Orheiului. S-a numit, la început, după cum o dovedesc mai multe documente, Călmaș, primul cunoscut sub acest nume fiind boierul Vasile Călmaș/Călmașul (în prima jumătate a veacului al XVII-lea). Ulterior, familia își va eleniza numele - Callimachis, unii membri ai acesteia încercând, după moda epocii, să-și dovedească descendența bizantină (dintr-un nobil, cu numele de Kallimahos)”. Dar de unde provenea numele inițial? „Numele de Călmașul, asemenea altor nume de domni ori boieri moldoveni (precum Cantemir, ori Cehan), este de origine tătară, «Kalmaș» fiind un nume răspândit și astăzi printre tătari, mai ales ca toponim. «Kalmaș» (dar și sub forma Kalmâș) are înțelesul de «cel care rămâne teafăr», «nevătămat», «rămășiță» («care a mai rămas»). - În urma unei bătălii, molime, ori dintr-un grup mare de oameni/corp de oaste”.
Kallimachos - cel care luptă frumos
În plus: „Așezările tătare ce poartă numele dat îl iau pe acesta, de obicei, de la un pârâu pe care au fost întemeiate, «Kalmaș» tălmăcindu-se prin parte, afluent al unui râu mai mare, un «rest» al acestuia. Numele de Kallimachos (Καλλίμαχος): κάλλος - frumusețe, stare nobilă; mắkhē - luptă + sufix. Erou, cel care luptă frumos, luptător nobil”. Alt nume (de domn fanariot) cu înțeles uitat: Giani Ruset/Rosetti: „Născut la Constantinopol în 1715, a domnit în Valahia și Moldova. Este înmormântat la Herson, în Ucraina. Famillia lui Manuil (Manolache) Giani Ruset, se crede, ar fi avut rădăcini genoveze și grecești. Tatăl său era preot ortodox grec și se numea Ioannis - Giannis sau Tzanis. Italienizarea numelui Ioannis, la fel ca cea a numelui Ρουσέτ/Ruset - devenit mai apoi Roset, Rosetti (cunoscut la noi și ca Rosăt), ține atât de multilingvismul fanariot (transcrierea numelui în italiană sau franceză), cât și de moda vremii (a se vedea la noi Negruzzi din Negruț). Astfel, Ruset, Rosetti se «trag» din roșiatic/roșcat (rosset, rousset, rossetum etc.) - cel roșcat, om cu părul roșcat/deschis”.
Ciuma și „Căpriorul”
A venit rândul unui alt fanariot - Caragea: „Numele a doi domni fanarioți ai Valahiei - Ioan și Nicolae Caragea. Implicați îndeaproape în viața culturală și bisericească a epocii. Epidemia de ciumă din vremea lui Ioan Caragea e cea care aduce aminte mai degrabă astăzi de aceste domnii fanariote. Numele de Caragea e unul turcesc, karaca (a se citi karagea) - din kara (negru)+ sufixul «ca» (gea). Se tălmăcește prin înnegrit, negru-roșcat, căprior. Karace (karage) - Capreolus [Meninski, Thesaurus, 1680]. Un om ce are o astfel de înfățișare”.
Hangerli - tămăduitorul sultanului
Ultimul, dar nu cel din urmă nume - Hangerli: „Numele a doi domni fanarioți - Alexandru și Constantin Hangerli - din Moldova și Muntenia. Familia Hangerli, originară din Trapezunt, care se considera descendentă a paleologilor, era înrudită cu familiile Ipsilanti și Moruzi. Numele de Hangerli ar fi fost dat de un strămoș, care l-ar fi vindecat pe Mehmed al IV-lea de o boală aducătoare de moarte, acesta devenind cel mai apropiat confident (handjer/li) al sultanului. Termenul este unul neclar, provenind mai degrabă de la hancer/hançar (în turcă) - xanjar (persană) - hanger, cuvânt intrat și în limbile balcanice, hançerlendi având înțelesul de «străpuns»/cucerit (inima sultanului). Emrâz-ı hanceriyye (a se citi handjeryye) are, totodată, înțelesul de boli ale gâtului, socotindu-se că boala vindecată a sultanului ar fi fost legată de gât, Hangerli luându-și numele de la această tămăduire «măiastră» a conducătorului otoman”.
Grupul celor cinci
În încheiere, un termen care se potrivește mănușă cu numele domnilor de mai sus - protipendadă: „Elită socială. Marea boierime, care se bucura de privilegii speciale în Evul Mediu. Din greacă: πρώτη πεντάδα. La origine, îi desemna pe primii cinci mari boieri. «Prima cincime», în ordinea rangurilor avute - πρώτη - prima; πεντάδα - pentadă (grup de cinci)”.
Pastila de religie
Aromânul Nectarie Târpu din Moscopole - apărător al credinței
Pasionat (și) de etnologia religioasă, Gheorghiță Ciocioi ne-a evidențiat un episod puțin știut al culturii românești: „Este vorba despre un fragment din «Cărticică numită Credință» (Βιβλιάριο καλούμενον Πίστις) a lui Nectarie Târpu, tipărită la Veneția, în limba greacă, în 1732. Pe o gravură din carte se află un îndemn și o rugăciune în aromână. Împreună cu înscrisul de pe fresca de la mănăstirea Ardenica (1731) constituie cele mai vechi texte în dialectul aromân. Cartea a cunoscut douăsprezece ediții până în 1818”. Iată fragmentul - Despre strategia Fiarei islamice. Cum duhurile rele îl sfătuiesc pe Mahomed: „Lăsați-i să aibă bisericile lor, să aibă patriarhi, mitropoliți, egumeni și întâistătători; lăsați-i să cânte așa cum le place. Dar faceți cum vă spun eu să faceți. De la o lună la alta și de la un an la altul, împovărați-i cu dări cât mai grele și măriți-le datoriile. Mai întâi își vor da banii, apoi își vor vinde argintăria, apoi obiectele de aramă, apoi pământurile lor și, în cele din urmă, nemaiavând nimic de dat, vor rămâne săraci și goi. Și atunci, că vor, că nu vor, se vor lepăda de Hristos cu voia lor, devenind turci întru credință și, în felul acesta, slujitori ai noștri”. Tulburător, nu?
„Numele de Călmașul, asemenea altor nume de domni ori boieri moldoveni (precum Cantemir, ori Cehan), este de origine tătară, «Kalmaș» fiind un nume răspândit și astăzi printre tătari, mai ales ca toponim”, Gheorghiță Ciocioi, etnolog
„Italienizarea numelui Ioannis, la fel ca cea a numelui Ρουσέτ/Ruset - devenit mai apoi Roset, Rosetti (cunoscut la noi și ca Rosăt), ține atât de multilingvismul fanariot, cât și de moda vremii (a se vedea la noi Negruzzi din Negruț)”, Gheorghiță Ciocioi, etnolog
„Ruset, Rosetti se «trag» din roșiatic/roșcat (rosset, rousset, rossetum etc.) - cel roșcat, om cu părul roșcat/deschis”, Gheorghiță Ciocioi, etnolog
„Numele de Caragea e unul turcesc, karaca (a se citi karagea) - din kara (negru)+ sufixul «ca» (gea). Se tălmăcește prin înnegrit, negru-roșcat, căprior”, Gheorghiță Ciocioi, etnolog
„La origine, termenul «protipendadă» îi desemna pe primii cinci mari boieri. «Prima cincime», în ordinea rangurilor avute - πρώτη - prima; πεντάδα - pentadă (grup de cinci)”, Gheorghiță Ciocioi, etnolog
Citește pe Antena3.ro
