Deschidem „Dicționarul” cu cel mai prolific - Mavrocordat: „Ilustra familie Mavrocordat (Μαυροκορδάτος), provenită din Constantinopol, a dat Moldovei și Munteniei mai mulți domni în perioada fanariotă - Alexandru I, Alexandru II, Constantin, Ioan Alexandru, Ioan Nicolae, Nicolae Mavrocordat. Cunoscători ai limbilor orientale (arabă, persană, turcă) și occidentale (italiană, latină, franceză), iubitori de cultură, ctitori de lăcașuri sfinte (de amintit doar de splendoarea Văcăreștilor), cu studii în felurite domenii ale științelor vremii, mavrocordații au lăsat o amprentă de neșters în istoria noastră - mai ales prin legiuiri și abilitatea lor diplomatică. Numele de Mavrocordat a iscat nu puține controverse în lumea filologilor greci, fără a fi dat un verdict precis în privința dată”, remarca reputatul etnolog Gheorghiță Ciocioi.
De neînduplecat
Și totuși: „În greaca veche, cuvântul χορδή se tălmăcește, de obicei, prin coardă de instrument muzical, tendon, nerv. De aici, adjectivul grec κορδάτος - «vânjos, plin de nerv și vigoare». - Primul termen, μαυρο, având înțelesul de «negru». Μαυροκορδάτος s-ar putea «traduce» astfel prin sever, de neînduplecat, aspru din fire, plin de sobrietate. Un nume, cumva, deloc departe de ceea ce/cum au fost mavrocordații”.
Moruzeștii din Trapezunt
Moruzi ce hram poartă? Din nou filologul Gheorghiță Ciocioi „Moruzi e numele a doi domni fanarioți - Constantin și Alexandru Moruzi (Mourouzis) - din Țările Române. Cunoscători de persană, arabă și turcă, dar și ai unor limbi apusene. Familia Moruzi s-a mutat la Constantinopol în sec. al. XVII-lea. Își are originea în Pont, Trapezunt - satul Muruz, azi Murusli. Numele așezării (fără o semnificație clară în greacă, armeană, ori în limbile vechi locale) va da, așadar, numele familiei. Ascensiunea rapidă pe scara socială a moruzeștilor e datorată înrudirii acesteia cu familia Mavrocordat”.
Un nume la modă în epoca fanariotă
Scarlat ce rădăcini are? „Astăzi, la noi, este un nume de familie (Scarlat/Scărlătescu). În trecut, nume de botez. Pătruns în Țările Române prin greco-fanarioți. Mai mulți domni și nobili vor purta acest nume în Moldova și Valahia (Scarlat Ghica, Scarlat Callimachi, Scarlat Krețulescu, Scarlat Rosetti etc.). Un nume «la modă» în epocă, provenit din σκαρλάτος - stacojiu, catifea roșie, stacojie etc. Un simbol al demnității, materialele de culoare stacojie, asemenea porfirei, fiind extrem de scumpe și prețuite în Evul Mediu. Termenul, retrecut din latină în greacă, va căpăta astfel înțelesul de «prețuit», nobil, scump, drag, fiind echivalat, în etimologiile populare (falsele etimologii), cu numele apusean Carol - considerat, pe nedrept, ca provenind din latinescul carus - drag, mult prețuit. Exemple legate de spațiul românesc - Scarlat/Carol: Scarlat Rosetti - numit Carol Rosetti; Scarlat Vârnav - zis Carol Vârnav. Exemple legate de limbile slave - Drag/Drago (din drag, scump)/Carol: Karel Dežman (Slovenia), cunoscut mai ales sub numele de Dragotin Dežman. Dragotin Lončar (Slovenia) - botezat Carl”.
Imn muscălesc cu altoi polonez
Alt nume cu înțeles uitat, de data aceasta din spațiul slav - Glinka: „Este un nume cunoscut mai ales prin compozitorul rus Mihail Ivanovici Glinka (1804-1857), unul dintre fondatorii tradiției muzicii clasice ruse. Nume purtat de o stradă bucureșteană. Stră-străbunicul lui Glinka avea origini polone. În 1990-2000, imnul oficial al Rusiei a fost așa-numitul Cântec Patriotic, din 1833, al lui Mihail Glinka, cunoscut, de asemenea, sub titlul de «Motif de chant national». Cum s-a descoperit că piesa se baza îndeaproape pe un imn religios polon medieval - «Kryste, dzień naszei światości» - având și alte influențe polone, în scurtă vreme noul imn rus a fost înlocuit cu cel sovietic. Numele de Glinka, în polonă, dar și în rusă, provine din «glina» - lut, argilă. Desemna pe cineva care locuia într-un astfel de loc/teren, ori care se ocupa cu olăritul sau fabricarea de cărămidă. Devenit din supranume nume de familie”.
Rezonanțe medievale maramureșene
În continuare, un nume apropiat de noi - Rozavlea: „E numele vechii capitale voievodale a românilor din Maramureș, în 1355. Numele provine de la «grozv/u», cu semnificația știută și astăzi. Sub influență ruteano-slovacă, g-ul va fi pronunțat h. Terminația e «tributară» și ea zonei (ca de pildă: jurav/juravl/juravel/juravle/a - «cocorea»). Hrozavlea, prin afereză, va ajunge Rozavlea”. Cea din urmă provocare - Vilara: „Mai este grafiat și Villara. Nume întâlnit, astăzi, mai ales în sudul Olteniei. Cunoscut la noi prin cel dintâi armator român, Alexandru Villara, hatman ce va lansa, în 1834, la Giurgiu, prima «navă» românească - «Marița». Numele provine de la sud de Dunăre, din termenul svilar - mătăsar, producător/negustor de mătase («svila»). Svilarea/svilara - «mătăsarul». Prin afereză (căderea lui «s»), vilarea, vilara. Astăzi, în Balcani, Vilarov - fiul lui vilarea/vilara - «mătăsarului»”.
„Numele de Mavrocordat a iscat nu puține controverse în lumea filologilor greci, fără a fi dat un verdict precis în privința dată. În greaca veche, cuvântul χορδή se tălmăcește, de obicei, prin coardă de instrument muzical, tendon, nerv”, Gheorghiță Ciocioi, etnolog
„Μαυροκορδάτος/Mavrocordat s-ar putea «traduce» astfel prin sever, de neînduplecat, aspru din fire, plin de sobrietate. Un nume, cumva, deloc departe de ceea ce/cum au fost mavrocordații”, Gheorghiță Ciocioi, etnolog
„Familia Moruzi s-a mutat la Constantinopol în sec. al XVII-lea. Își are originea în Pont, Trapezunt - satul Muruz, azi Murusli. Numele așezării va da, așadar, numele familiei”, Gheorghiță Ciocioi, etnolog
„Ascensiunea rapidă pe scara socială a moruzeștilor e datorată înrudirii acesteia cu familia Mavrocordat”, Gheorghiță Ciocioi, etnolog
„Scarlat a fost un nume «la modă» în epoca fanariotă, provenit din σκαρλάτος - stacojiu, catifea roșie, stacojie etc.”, Gheorghiță Ciocioi, etnolog



