Ce preferă publicul de teatru din Bucureşti?

Două treimi dintre spectatori înclină spre comedie, arată un studiu realizat de IMAS. Cel mai frecventat teatru este TNB
Lăudabilă ideea Teatrului Nottara de a comanda la IMAS un proiect de cerecetare privind publicul bucureştean de teatru. Probabil au fost curioşti de acest lucru mulţi directori de instituţii de spectacol, dar pasul a fost făcut de conducerea “Nottara”. Şi rezultatele sunt deja cunoscute. Proiectul de cercetare realizat pentru “Nottara” a inclus două studii cantitative: “Obiceiuri şi preferinţe ale publicului bucureştean de teatru” şi “Obiceiuri şi preferinţe ale spectatorilor Teatrului Nottara”. Printre obiectivele studiului amintim: măsurarea notorietăţii teatrelor din Bucureşti; determinarea segmentării spectatorilor de teatru (frecvenţi, ocazionali, accidentali); identificarea aşteptărilor cerinţelor spectatorilor referitoare la spectacole; determinarea preferinţelor publicului bucureştean cu privire la teatru, genurile teatrale etc. Au fost completate 800 de chestionare prin metoda CATI (interviuri prin telefon asistate de calculator), iar perioada de culegere a datelor: 11-19 decembrie 2012. Populaţia-ţintă: persoanele cu vârsta de 18 ani şi peste, rezidente în Bucureşti. Procedura de eşantionare: toţi respondenţii au fost selectaţi în mod aleator dintr-o listă exhaustivă de numere de telefon generate aleator de calculator (atât utilizatori de telefonie mobilă, cât şi utilizatori de telefonie fixă).

Potrivit studiului, consumul de media al spectatorilor de teatru nu diferă prea mult faţă de restul populaţiei. Singurele diferenţe notabile sunt legate de consumul de televiziune şi, mai ales, de accesarea Internet-ului: o proporţie semnificativ mai mare dintre spectatori accesează zilnic Internet-ul. Spectatorii de teatru intră pe Internet pentru poşta electronică, ştiri, muzică, site-uri de socializare şi cumpărături. Peste 40% dintre ei cumpără bilete de teatru online, ceea ce demonstrează importanţa acestui instrument de marketing (cu care nu toate teatrele bucureştene s-au dotat).

Spre deosebire de alte domenii de consum (unde specializarea producătorului a devenit o regulă a pieţei), majoritatea covârşitoare a “consumatorilor” de teatru nu agreează specializarea teatrelor pe anumite genuri. Ei preferă să meargă la teatre cu repertoriu variat. În ceea ce priveşte genurile de teatru, peste 2/3 dintre spectatori preferă comedia.
Oferta actuală a teatrelor bucureştene răspunde în general cerinţelor publicului şi doar puţini spectatori simt nevoia unor genuri alternative de teatru (experimental, muzical, cabaret etc.)

Actorii sunt criteriul cel mai important pentru public atunci când alege să meargă la un spectacol de teatru: 87% dintre spectatori consideră că distribuţia piesei este importantă şi foarte importantă. Urmează autorul piesei (61%) şi recomandările unor prieteni, cunoscuţi etc (54%). Pentru spectatori, mai puţin contează regizorul şi teatrul unde se joacă piesa aleasă.

Studiul arată că majoritatea teatrelor mari şi consacrate din capitală au o notorietate totală foarte mare în rândul bucureştenilor (peste 90%). Cu excepţia Teatrului Metropolis (57,5%), teatrele mai nou apărute nu depăşesc 40,5%. Între acestea din urmă, cele mai cunoscute de bucureşteni sunt Teatrul Act (38,6%), La Scena (32,3%) şi Compania lui Dan Puric (29,6%).
Mult mai semnificativ însă este indicatorul notorietate spontană totală (teatre pe care persoanele intervievate le menţionează spontan, fără nici un fel de listă ajutătoare). La acest indicator, teatrele bucureştene se distribuie pe următoarele paliere: I. Teatrul Naţional, la mare distanta faţă de celelalte teatre (73,6%); II. Teatrul Nottara (45,4%) şi Teatrul Bulandra (43,1%); III. Teatrul Mic (37,6%) şi Teatrul de Comedie (32,3%); IV. Teatrul Odeon (28,5%), Teatrul Masca (22,6%), Teatrul Ţăndărică (21,0%); V. Teatrul Foarte Mic (17,4%), Teatrul Ion Creangă (15,8%); VI. Restul teatrelor.

Dacă ne referim la primul teatru care le-a venit în minte persoanelor intervievate, 40 din 100 de bucureşteni au menţionat Teatrul Naţional, 15 din 100 - Teatrul Nottara şi 10 din 100 - Teatrul Bulandra. Toate celelalte teatre au avut procente sensibil mici la acest indicator.

În funcţie de cum au fost frecventate de spectatori în ultimul an, teatrele bucureştene pot fi grupate astfel: I. Teatrul National (40%); II. Teatrul Nottara, Teatrul Bulandra, Teatrul de Comedie (22% - 24%); III. Teatrul Constantin Tănase, Teatrul Ţăndărică, Teatrul Odeon, Teatrul Masca, Teatrul Ion Creangă, Teatrul Mic (10% - 18%); IV. Restul teatrelor (sub 10%).

Mulţi dintre cei intervievaţi cu ocazia vizionării unui spectacol la “Nottara” (83%) au mers aici cel puţin o dată în ultimul an. În ceea ce priveşte frecvenţa vizionării spectacolelor, Teatrul Nottara are ponderi ceva mai mari la categoriile de spectatori extreme: spectatori frecvenţi şi spectatori rari.

Comparativ cu profilul spectatorilor de teatru în general, ponderea femeilor şi a persoanelor în vârstă este mai mare la spectatorii care merg la Nottara, iar dominantele profilului lor sunt: mai multe femei; o medie de vârstă puţin mai mare decât cea a publicului general de teatru; studii superioare; venituri peste 1.500 lei; statut social ridicat; consumatori de Internet.