● Constantin Chiriac: Criza este cuvantul care sta pe buzele tuturor. In anii de criza, artistii incearca sa gaseasca formule adecvate de a se apropia de sufletul omului. Nu intamplator, in ultimii trei ani, afluenta de public a crescut mult. In momente grele, oamenii cauta un refugiu, cauta un loc in care e mai putina minciuna. Ei au nevoie de frumos, de liniste, de intelegere. Bineinteles, criza financiara a influentat in ultimii ani festivalul nostru. Bugetele nu numai ca nu au crescut, dar au ramas aceleasi sau au scazut. In conditiile in care euro are o dezvoltare cu totul neasteptata iar serviciile urca exponential in functie de cursul monedei europene si a cotatiei petrolului, vrand-nevrand toate te forteaza sa te inghesui intr-un buget din ce in ce mai mic. Si totusi, editiile din ultimii trei ani au fost mai puternice, din punct de vedere calitativ si cantitativ. Alegand tema pentru editia 2012, ne-am gandit ca exista un moment de gratie: e vorba de o cultura a afacerilor, o cultura a educatiei, o cultura a relatiilor umane si nu doar de cultura la modul specific. Am impus-o pentru ca este important sa scapam, cat putem mai mult, de minciuna. S-a mintit mult, de aceea am vrea ca in fiecare domeniu sa existe ceva care sa faca diferenta. Sa existe certitudinea ca viata noastra poate fi mai buna.
● Programul este foarte incarcat si in acest an. Ati renuntat, din cauza banilor, la ceva care v-ati dorit neaparat sa se vada la Sibiu?
● Programul l-am dorit asa pentru ca, macar o data pe an, intr-un loc din Romania sa existe o sarbatoare a frumosului. Asa cum se stie, Festivalul nostru este al treilea in lume ca numar de spectacole, ca numar de spectatori, ca numar de spatii de joc si ca numar de tari participante. Anul acesta, am dezvoltat cateva noi spatii de joc. Sunt si sectiuni noi. Astfel, avem o sala de sport pe care am utilat-o special ca pe o sala de spectacol. Avem o sectiune de film. Vor fi spectacole si in curtea interioara a Muzeului de Istorie, dar si in alte cluburi, decat cele de pana acum. Am marit sectiunea referitoare la teatrele independente. Organizam pentru prima data o sectiune a scolilor de teatru. Tot pentru prima data vor fi spectacole in cele mai importante locasuri de cult.
Din pacate, a fost cel mai greu an pentru finantare. Pentru prima data am fost nevoit sa fac un lucru pe care nu as fi dorit sa-l fac vreodata. Unui fost ministru al Culturii, care a considerat ca Festivalul de Teatru de la Sibiu nu poate fi o actiune prioritara a acestui stat, i-am facut sesizare penala. In acelasi timp, l-am acuzat si il acuz de deturnare de fonduri, de tratament ilegal. Un teatru de renume, cum este Teatrul National din Sibiu, a ajuns sa fie tratat in Romania la modul minoritar, dandu-i-se minoritatii statut de majoritate. Nu am dorit niciodata o situatie preferentiala, am dorit sa fim egali cu toti cei care fac calitate in aceasta tara. Din pacate, pentru Festivalul de la Bogota, unde am reprezentat Romania ca tara special invitata cu doua spectacole, am fost tratati ilegal, dispretuiti, in raport cu Teatrul Maghiar din Cluj. Din aceasta cauza, am fost nevoit sa tai unele din spectacolele pe care le gandisem sa le aduc. Nu au fost multe, dar orice taiere este un act de injustete de care politicieni responsabili ar trebui sa dea seama.
● Cum ati ales trupele? Ce ati selectat?
● Intotdeauna trupele sunt alese pe criteriul calitatii. Niciodata o editie nu se construieste in pripa. Altfel nu-i poti aduce pe Peter Stein sau Jan Lauwers, sau Wajdi Mouawad, pe care ii avem in program anul acesta, decat lucrand in aceasta idee patru - cinci ani. Nici un mare nume, nici o mare companie nu vine peste noapte. In acelasi timp, excelenta se construieste in durabilitate, in consecventa, in actiuni concertate. Avem spectacole de text, spectacole de imagine, de dans, de teatru-dans, de muzica, de flamenco, spectacole non-verbale, spectacole de strada, one-man-show-uri. Vor fi spectacole in catedrale, in situri istorice. O sectiune speciala de spectacole-lectura va fi consacrata unor mari regizori care au scris piese de teatru. Spectacolele sunt foarte diverse. Pentru prima data ajunge la noi un spectacol al regizorului Grzegorz Jarzyna ('Intre noi totul e bine'), un obisnuit al scenelor pariziene, londoneze si mai ales al Festivalului de la Edinburgh. Vin la Sibiu, de asemenea, "Maxim Gorki Theater' din Berlin, cu "Printul Friedrich von Homburg'; Contemporary Legend Theatre din Taiwan, cu "Regele Lear', regia Wu Hsing-kuo - spectacol care a entuziasmat anul trecut publicul de la Festivalul de la Edinburgh, sectiunea oficiala; Nebolshoi Drama Theatre St. Petersburg, cu "Trei surori', regia Lev Erenburg – spectacol care a obtinut cel mai mare premiu pentru teatru din Rusia, "Masca de Aur'; "Maladype' din Ungaria, cu "Platonov', in regia unuia dintre cei mai interesanti creatori tineri din Europa, Zoltán Balázs; Teatr Provisorium din Polonia, cu "Fratii Karamazov', regia Janusz Oprynski si multe altele
● Va fi o premiera absoluta in festival, spectacolul lui Silviu Purcarete "Calatoriile lui Gulliver'.
● Ne bucuram ca Festivalul de la Edinburgh comisioneaza, fara sa vada, un spectacol in avans, "Calatoriile lui Gulliver'. Niciodata Festivalul de la Edinburgh nu si-a asumat un asemenea risc. Asta pentru ca "Faust' -ul lui Purcarete de la Teatrul din Sibiu a avut mare succes la acest festival.
● V-ati gandit ca editia a XIX-a sa pregateasca intr-un fel editia cu numarul 20?
● Intotdeauna editiile precedente le prefigureaza pe cele viitoare. Ele nu sunt separate. La ora actuala avem pregatita editia din 2013 in proportie de 70 %, cea din 2014 - in proportie de 40%. Avem spectacole comisionate si pentru 2017.
● De 15 ani organizati in cadrul Festivalului Bursa de spectacole. Sunteti multumit cum a evoluat? In ce masura sunt interesate de acest targ companiile de artele spectacolului?
● Bursa de spectacole este probabil cel mai relevant exemplu de felul in care structurile de stat si particulare, artistii sunt dispusi sa intre in competitia calitatii, in competitia pietei. Din pacate, sunt foarte putini dispusi sa intre in aceasta competitie. Este mult mai usor sa ne plangem, sa ne lamentam, sa stam pe bani putini, sa ne aparam locul caldut, decat sa intram in valtoarea competitiei europene, a celei mondiale, sa incercam sa facem performanta. In acest an incercam sa regandim Bursa de spectacole de la Sibiu. Vor veni reprezentanti ai mai multor burse de spectacole din lume si vom facilita un contact direct cu cei responsabili de anumite programe europene, din tara si strainatate. Participantii la Bursa vor putea sa-si prezinte proiectele, sa fie astfel auziti.
● Numarul artistilor care vor veni la festival este mare. Gasiti intelegere la administratiile hotelurilor din oras? Se implica ei in sponsorizarea festivalului, care, intr-un fel sau altul, a contribuit la dezvoltarea turismului in Sibiu, in imprejurimile lui?
● Sibiul este un caz special. Pe parcursul intregului sezon, incepand din aprilie pana in octombrie, foarte rar mai gasesti locuri in hoteluri. Asta datorita agendei culturale pe care Sibiul a dezvoltat-o de-a lungul timpului si cu precadere dupa ce s-a desfasurat Programul 'Sibiu – Capitala culturala europeana 2007'. E firesc ca hotelurile sa vina in intampinarea noastra, pentru ca au nevoie de spectacolele pe care le programam. In intelegere cu ei, programam marile spectacole in week-end. Dezvoltam cu hotelierii diverse programe si proiecte, care ii ajuta si ne ajuta la o convietuire mai eficienta. Cum spuneam, Sibiul este un caz special si el ar trebui studiat, ca alte comunitati sa se inspire din felul in care Sibiul a stiut sa se schimbe.
● Ce inseamna, la aceasta editie, voluntariatul? Vor veni multi oameni din proprie initiativa in serviciul festivalului?
● Voluntariatul este o actiune importanta a Festivalului. E un program coerent. Dezvoltam de sapte ani impreuna cu Japonia acest program. Sunt voluntari care vin pentru a treia oara in Sibiu. Sunt voluntari care isi platesc fara sa mai acceseze programul de competitie din Japonia privind voluntariatul. In acest an am deschis si programul pentru Coreea de Sud, China, Iran. Avem si un numar mare de voluntari care vin din tari din Europa.
Citește pe Antena3.ro