x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

“Spectacolul este un cadou pe care ţi-l faci”

0
Autor: Maria Sârbu 23 Noi 2010 - 19:36
“Spectacolul este un cadou pe care ţi-l faci” Lui George Ivaşcu îi place nu rolul de director la “Metropolis”, ci rolul de actor care are grijă de un teatru

138963-george-ivascu1.jpg• Jurnalul Naţional: Teatrul Metropolis a împlinit trei ani. Ce au însemnat aceştia pentru directorul George Ivaşcu?

George Ivaşcu: Acum trei ani, într-o zi, mă opreşte casieriţa şi îmi spune: ”Acum a plecat o doamnă cu o fetiţă. Fetiţa se uita aşa în jur şi a spus: mami, aici locuiesc «oameni buni»”. Este cel mai frumos compliment, pentru că oamenii buni... cred că undeva, în fiecare din noi, există un copil. Teatrul Metropolis, şi el acum un copil – are 3 anişori. Dar deja publicul îl apreciază, jucăm seara de seară cu sala arhiplină. Dacă ne-am dorit ceva, a fost ca omul să îşi facă acest cadou: în 365 de zile să vadă nişte poveşti, să asculte, să se emoţioneze, datorită artiştilor.

 

• Metropolis a fost gândit ca un teatru de proiecte, dar avea, chiar de la început, actori angajaţi. Mai există în ţară se pare două sau trei teatre de proiecte. Ce statut are acum instituţia pe care o conduceţi?

Teatrul Metropolis este singurul teatru de proiecte din Bucureşti. Există şi actori angajaţi ai teatrului care participă la proiecte în egală masură cu cei care sunt invitaţi. Un teatru de proiecte oferă spectatorilor diversitate şi reuşeşte să întâmpine toate aşteptările şi dorinţele publicului din capitală.

 

• Este posibil ca mai multe teatre să devină instituţii de proiecte - teatrele în activitate, am în vedere şi nu cele nou înfiinţate?

Există posibilitatea ca şi celelalte teatre să dorească să urmeze exemplul pe care noi l-am oferit, dar nu cred că se poate renunţa la reţeta clasică de echipă cu actori şi regizori angajaţi şi nici nu cred că este o idee bună. Trebuie să ne păstrăm identitatea şi este important ca fiecare teatru sa ofere altceva publicului spectator. Nu ne putem alinia şi nu ne dorim să ne confundăm. Fiecare instituţie de teatru are specificul său pe care trebuie să-l pastreze şi să-l îmbunătăţească exponenţial.

 

• La aniversarea teatrului, de obicei sărbătoreşte publicul, pentru că i se oferă noi spectacole. Aţi gândit o serie de proiecte pentru a marca împlinirea a trei ani. Care sunt acestea?

Sigur că da. Acesta a fost singurul nostru gând, să celebrăm împlinirea a trei ani oferind publicului spectacole în premieră. Astfel, pentru luna noiembrie, lună aniversară a teatrului, am pregătit patru premiere, simbolizând cadoul pe care Teatrul Metropolis îl face publicului său. Cele patru spectacole sunt: ”Funcţionarii” în regia lui Alexandru Mâzgăreanu (debut în Festivalul Naţional de Teatru), ”Opposites attract” cu şi în regia lui Florin Piersic Jr, ”Baba care ascultă Abba” în regia lui Theo Herghelegiu şi ”Nebuna din Chaillot” în regia lui Alice Barb.

 

• Aţi adus până acum regizori cu renume şi regizori tineri - unii chiar la început de cale. Aţi adus actori mari, care au jucat şi continuă să joace în spectacolele montate aici. Cum alcătuiţi repertoriul?

Eu am spus că repertoriul unui teatru trebuie să fie ca o bibliotecă, unde  să-l găseşti şi pe Schopenahuer, şi cărţi de estetică, dar şi cartea de bucate, “Cartea bunelor maniere” sau dicţionare. Diversitatea face ca publicul, după ce a văzut un anumit gen de spectacole, să aibă o anume curiozitate şi o nevoie de cultură, să caute frumosul. Oamenii au nevoie de poveşti; s-au săturat de realitatea care îi înconjoară timp de 365 de zile. Şi atunci este imposibil ca din 365 de zile să nu-ţi faci un cadou de două ore, cadoul fiind frumosul, arta. Un spectacol este un cadou pe care ţi-l faci singur. Este frumoasa relaţie dintre Moş Crăciun şi copil. Teatrul îţi dă acea bucurie pe care o aveai atunci când găseai cadoul aşezat la baza bradului, în ajun. Îţi menţine vie starea de copil. Oricât de maturi am fi, avem disperarea de a nu ucide copilul din noi. Teatrul ne trimite la copilul care am fost.

• Numărul titlurilor din repertoriu a fost mare în fiecare stagiune. Cât de des poate fi programat un spectacol pentru a satisface cerinţele publicului, care vine tot mai des la teatru?

Într-adevăr, avem un repertoriu extrem de bogat, iar publicul solicită programarea spectacolelor săptămânal. Nu facem faţă cerinţelor publicului care vine la teatru într-un număr din ce în ce mai mare. Oamenii au realizat că singura cale pentru a evada din cotidian este visarea şi o pot face liniştiţi în sala de spectacole în faţa unor poveşti.

 

 

• Aţi încercat să dedicaţi câte o stagiune unei anumite direcţii ce ţine de text. Bunăoară, prima a fost legată de dramaturgia contemporană, a doua consacrată “textelor clasice în viziune modern?”. Cât de utile sunt astfel de “tematici” în “bucătăria” unui teatru şi cât de bine prind la public?

Am încercat să nu amestecăm lucrurile şi să procedăm ca într-un program de şcoală în care studiezi câte ceva nou în fiecare an. Astfel etapele prin care trece teatrul nostru coincid cu etapele prin care trece publicul său. Creştem şi învăţăm împreună.

 

• În alcătuirea repertoriului, ţineţi cont de “Asta vrea publicul” sau de “De asta are nevoie publicul”?

Nu am făcut o ierarhie a spectacolelor, pentru că aproape în fiecare lună noi am avut o premieră. De mai multă vreme, unele se joacă cu sala arhiplină. Una dintre problemele noastre este că nu putem acoperi cererea mare de bilete. De aceea am şi iniţiat programul cu două spectacole în aceeaşi seară, de la 19:00 şi 21:00. Eu aş remarca în mod special, din admiraţie maximă pentru doamna Olga Tudorache, spectacolul “Peşte cu mazăre”. Este greu să le clasific, pentru că şi “În rolul victimei”, şi “Buzunarul cu pâine” au reprezentaţii cu casa închisă constant. Faptul că nu închid stagiunea vine şi din dorinţa publicului. Sunt liste de aşteptări la anumite spectacole, şi atunci oferim publicului şansa de a vedea, în timpul verii, ce nu au apucat să vadă în timpul anului. În concluzie, da, ţinem cont de ceea ce îşi doreşte publicul. Fără el nu existăm.

 

• “Metropolis” este şi un teatru-găzdă. După ce criterii oferiţi spaţiul de joc altor producţii? Cine îşi poate aduce spectacolul pe scena de la “Metropolis”?

Oricine poate veni cu propuneri de spectacole în teatrul nostru. Acesta este principiul unui teatru de proiecte şi dorim să nu ne abatem de la acest drum. După cum bine ştiţi, în Teatrul Metropolis au montat atât regizori consacraţi, cât şi regizori debutanţi. Ambele categorii au avut şanse egale. Au depus proiecte care în urma unor evaluări atente au fost admise. Frumuseţea unui astfel de sistem este că pe aceeaşi scenă se pot întâlni toate generaţiile de artişti.

 

• Administrarea unui teatru este o mare responsabilitate, dar necesită şi mult timp. În plus, sunteţi profesor de arta actorului. Sunteţi actor, asta vă este menirea. În ce măsură reuşiţi să le faceţi pe toate?

Nu mă descurc, timpul e prea scurt, dar, pentru că mă pasionează foarte mult ceea ce fac, mă concentrez bine şi rezolv lucrurile într-un timp mai scurt decât în mod normal. Îmi place nu rolul de director, ci acela de actor care are grijă de un teatru. Meseria de actor a fost visul vieţii mele dintotdeauna, aşa că orice timp petrecut pe scenă este suprema bucurie, în rest pedagogia este minunată, mai ales când vezi că studenţi de-ai tăi ajung mari actori. Consider că secretul timpului pe care nu-l am constă în bucuria de a concentra totul şi de a mă bucura de fiecare moment. Mi-am spus mie însumi că sunt un actor care trebuie să aibă grijă de un teatru. Şi atunci îmi face o mare plăcere să particip la reuşita fiecărui spectacol şi la succesul fiecărui coleg. Munca aceasta administrativă care pare mai neatrăgătoare devine plăcută atunci când contribui la relaţia actor-spectator. Îmi place să cred că sunt o punte de legătură între public şi actor, o curea de transmisie. Munca de organizare care îmi creează oboseli şi stres are la bază un lucru frumos.

 

• Cum trebuie ţinut publicul mai aproape de viaţa unui teatru?

Publicul nu suportă minciuna. Pentru a-l păstra aproape trebuie să îi oferim adevăr. Adevărul în contextul dat nu poate să însemne altceva decât profesionalism, spectacole de referinţă, performanţă, cele mai bune condiţii şi nu în ultimul rând, căldură. Cred că apropierea se întâmplă atunci când oamenii se simt ca acasă într-un teatru, iar noi asta ne dorim şi îndrăznesc să spun că am primit deseori acest imens compliment din partea spectatorilor.

 

• Are Metropolis un public ţintă?

Vin foarte mulţi tineri la spectacolele noastre. Repertoriul, în afara unor texte contemporane valoroase care au fost premiate, a reluat unele clasice. Am vrut să facem mai accesibilă tinerilor, într-o nouă viziune, povestea lui Hamlet. Am dorit să ne adresăm exclusiv oamenilor tineri sufleteşte care au nevoie de poveşti. Spectacolele noastre au în prim-plan povestea şi actorii. Actorii cărora le vezi lacrima netrucată, pentru că intimitatea sălii permite acest lucru. Am vrut să sprijinim tinerii actori, dar nu în sens exclusivist, ci de a-i pune în dialog cu nume consacrate. O relaţie firească între cele două generaţii dă o energie pozitivă spectacolului şi cred că asta atrage. Publicul are şansa să vadă nume mari, dar şi să participe, cu aplauzele, la lansarea unor tineri actori. “Metropolis”, fiind teatru de proiecte, fără a avea nişte posturi fixe de actori angajaţi, oferă şansa unor noi locuri de muncă.

 

• Astăzi se aduc învinuiri şcolii sau şcolilor de teatru din partea multor regizori şi directori, care spun că actorii nu au pregătirea care o primea înainte un student la Actorie. Ce îi face să afirme acest lucru, o ştiţi mai bine decât ceilalţi directori, pentru că sunteţi profesor şi la UNATC şi la Universitatea din Sibiu, unde există catedra de Artă Teatrală?

Şcolile de teatru nu te învaţă să devii actor, ci te învaţă mijloace cu care te poţi juca pe scenă. Actoria e undeva înăuntru şi e acolo dintotdeauna, tehnica face doar ca ea să se dezvolte armonios şi să poată fi condusă uşor pe drumuri diferite. Vorbim de o meserie vocaţională aşa că nu putem învinui pe nimeni de nici un fel de impotenţă. Căutarea unui vinovat e cea mai simplă cale de a te îndepărta de problemă.

 

• Ce vor putea vedea spectatorii la “Metropolis” până la sfârşitul stagiunii?

Avem nenumărate surprize, dar pentru a le afla v-aş ruga să ţineţi cât mai aproape de site-ul teatrului. Deocamdată pot să divulg mici secrete referitoare la câteva producţii ale unora dintre cei mai importanţi regizori ai momentului care vor fi prezente pe scena Teatrului Metropolis în anul următor: ”Nevestele vesele” în regia lui Alexandru Tocilescu, “Îngeri în America” în direcţia de scenă a lui Victor Ioan Frunză, “Toulouse Lautrec”, regia Horaţiu Mălăele, “Vocea umană” în regia doamnei Sanda Manu. Acestea sunt doar începutul unei frumoase prietenii.

Citeşte mai multe despre:   arte,   interviu,   teatru,   george ivaşcu

 



Mai multe titluri din categorie

„Mistreţul orb şi alte prevestiri”. O colecţie de poveşti fascinante, de Nicolae Dan Fruntelată. De mâine, cu Jurnalul. „Doar cultura ne poate vaccina împotriva tuturor pandemiilor din lumea asta”

„Mistreţul orb şi alte prevestiri”. O colecţie de poveşti fascinante, de Nicolae Dan Fruntelată. De mâine, cu Jurnalul. „Doar cultura ne poate vaccina împotriva tuturor pandemiilor din lumea asta”
Galerie Foto Jurnalul vă oferă, începând de mâine, o carte specială, cu poveşti în care se împletesc perfect realul cu fantasticul, în stilul marelui scriitor columbian Gabriel Garcia Marquez. L-am provocat pe autorul...

Serialul dramă Pe viață (For Life), din 12 aprilie, la AXN. Drumul de la o condamnare pe viață la o carieră în avocatură

Serialul dramă Pe viață (For Life), din 12 aprilie, la AXN. Drumul de la o condamnare pe viață la o carieră în avocatură
Galerie Foto Povestea lui Isaac Wright Jr., sursa de inspirație pentru serialul Pe viață (For Life) Serialul dramă Pe viață (For Life), care debutează la AXN, din 12 aprilie, în fiecare luni seara, de la ora 22.00, este...

BAFTA 2021: road-trip-ul american Nomadland triumfă 

BAFTA 2021: road-trip-ul american Nomadland triumfă 
Galerie Foto Cea de-a 74-a ediție a Premiilor BAFTA s-a desfășurat fără public, la Royal Albert Hall din Londra, și a fost prezentată de Dermot O’Leary și Edith Bowman. Filmul Nomadland, al lui Chloé Zhao, a plecat acasă...

Kunsthalle Bega anunță deschiderea sezonului expozițional cu solo showul Laurian Popa - Soft Objects

Kunsthalle Bega anunță deschiderea sezonului expozițional cu solo showul Laurian Popa - Soft Objects
Galerie Foto Kunsthalle Bega  Deschidere 17 aprilie 2021, 12.00 - 20.00  17 aprilie - 15 mai 2021    Program de vizitare Marți – sâmbătă,  12- 18     Laurian Popa...

Actorul platit cu 1,7 milioane dolari/episod, în serial la TVR1

Actorul platit cu 1,7 milioane dolari/episod, în serial la TVR1
Serialul cu încasări de 3,9 miliarde de dolari pe an – de luni, la TVR1!   Unul dintre cele mai apreciate seriale de comedie, cu un palmares impresionant şi care l-a transformat pe protagonistul Ray...

Experimentul DAU. Natasha, premiat cu Ursul de Argint la Berlin, lansat în premieră pe TIFF Unlimited

Experimentul DAU. Natasha, premiat cu Ursul de Argint la Berlin, lansat în premieră pe TIFF Unlimited
Galerie Foto DAU. Natasha, controversatul film care a câștigat Ursul de Argint pentru contribuție artistică și a făcut valuri la Festivalul de la Berlin anul trecut, este disponibil pe platforma TIFF Unlimited, în premieră...

Artiștii TEATRULUI MUZICAL AMBASADORII reprezintă România la Competiția Internațională GOLDEN DANCE

Artiștii TEATRULUI MUZICAL AMBASADORII reprezintă România la Competiția Internațională GOLDEN DANCE
Galerie Foto În perioada 8-16 aprilie, TEATRUL MUZICAL AMBASADORII reprezintă România la Competiția Internațională GOLDEN DANCE - Online, eveniment organizat de EURO FOLK ACADEMY, sub auspiciile WORLD ASSOCIATION OF FOLKLORE FE...

Romanian Classics in English: Serie de evenimente sincretice dedicate lui Liviu Rebreanu (literatură, teatru, film și muzică) la ICR Londra

Romanian Classics in English: Serie de evenimente sincretice dedicate lui Liviu Rebreanu (literatură, teatru, film și muzică) la ICR Londra
ICR Londra lansează o serie spectaculoasă de evenimente sincretice dedicate scriitorului român Liviu Rebreanu. Programul are o durată de zece zile și este prilejuit de lansarea traducerii în limba engleză a...

„LIBERTY”, unul dintre cele mai recente proiecte europene TNRS, aduce noi oportunități pentru tinerii artiști

„LIBERTY”, unul dintre cele mai recente proiecte europene TNRS, aduce noi oportunități pentru tinerii artiști
Galerie Foto Preselecții în perioada 8 aprilie - 3 mai 2021   LIBERTY, printre cele mai actuale proiecte europene în care este implicat Teatrul Naţional „Radu Stanca” din Sibiu, finanțat prin Programul Europa...

Experiment fotografic, pictură live și performance Poetrip în luna aprilie la galeria Celula de Artă din București

Experiment fotografic, pictură live și performance Poetrip în luna aprilie la galeria Celula de Artă din București
Galerie Foto Spațiul stradal al galeriei neconvenționale Celula de Artă va fi populat și în luna aprilie cu lucrări și demonstrații de artă, cu care trecătorii pot interacționa direct și fără intermedieri: experimentul...

Competiția One World Romania 14

Competiția One World Romania 14
Galerie Foto Competiția ediției de anul acesta a festivalului One World România, care se va desfășura fizic la București între 21 și 30 mai, și online între 31 mai și 6 iunie, cuprinde cele mai incitante 9 filme din...

Ediție aniversară a Zilelor Filmului Românesc, cu ocazia împlinirii a 15 ani de existență a ICR Stockholm

Ediție aniversară a Zilelor Filmului Românesc, cu ocazia împlinirii a 15 ani de existență a ICR Stockholm
Galerie Foto Şapte dintre cele mai apreciate filme româneşti recente, printre care documentarul „Colectiv” (2019), nominalizat la două premii Oscar, „Malmkrog” (2020), premiat la Berlinale, şi „La Gomera” (2019),...

Italia o citește pe Doina Ruști. „Omulețul roșu”, reeditat la Roma după 10 ani de la succesul primei traduceri

Italia o citește pe Doina Ruști. „Omulețul roșu”, reeditat la Roma după 10 ani de la succesul primei traduceri
Galerie Foto Cartea a fost preluată de Sandro Teti Editore, din Roma, în traducerea profesorului Roberto Merlo. Autoare a 12 romane și a peste 50 de povestiri, Doina Ruști este unul dintre cei mai traduși și apreciați...

Gheorghe Săsărman - 80. Lansare de carte: „Alfabetul distopiilor”

Gheorghe Săsărman - 80. Lansare de carte: „Alfabetul distopiilor”
Galerie Foto Vineri, 9 aprilie, va avea loc o întâlnire cu scriitorul Gheorghe Săsărman, pe care îl sărbătorim la împlinirea vârstei de 80 de ani. Recenta sa carte, „Alfabetul distopiilor”, a apărut anul acesta în...

În culise, la ODEON. Cui i-e frica de Virginia Woolf?

În culise, la ODEON. Cui i-e frica de Virginia Woolf?
Vineri, 9 aprilie, ora 19:00, pe canalele Teatrului Odeon, vă invităm să priviți în culisele primei premiere a anului 2021, spectacolul „Cui i-e frică de Virginia Woolf?”, de Edward Albee, regia...
Serviciul de email marketing furnizat de