Cu fanfara la gară

În august 1944, trupele Armatei Roşii intraseră pe teritoriul românesc şi aveau să plece după exact 14 ani. În august 1958, ultimii soldaţi şi ofiţeri sovietici erau conduşi spre punctele de frontieră după un ceremonial deosebit, bine pus la punct de autorităţile militare şi civile ale statului român.

În august 1944, trupele Armatei Roşii intraseră pe teritoriul românesc şi aveau să plece după exact 14 ani. În august 1958, ultimii soldaţi şi ofiţeri sovietici erau conduşi spre punctele de frontieră după un ceremonial deosebit, bine pus la punct de autorităţile militare şi civile ale statului român. Cu acest prilej, Direcţia Superioară Politică a Armatei, structura responsabilă cu propaganda în rîndurile militarilor, a alcătuit mai multe planuri de măsuri. "Plecarea trupelor sovietice din RPR va constitui un prilej de caldă manifestare a prieteniei dintre poporul român şi popoarele Uniunii Sovietice, scriau organizatorii manifestaţiilor, a dragostei pentru Armata Sovietică eliberatoare a ţării noastre, un prilej de întărire şi mai mult a prieteniei de arme româno-sovietice." Tot personalul civil şi militar a fost decorat, a primit ca amintire vederi din România, ţuică tradiţională şi ţigări, a fost condus la gară cu fanfara. Românii s-au străduit să facă momentele despărţirii de neuitat.

Pentru aceasta, presa şi radioul urmau să publice şi să transmită materiale despre semnificaţia politică internă şi internaţională a acestei decizii, despre ajutorul acordat de URSS la eliberarea României, despre prietenia şi frăţia de arme româno-sovietică, reportaje de la mitingurile de despărţire, declaraţii ale unor personalităţi şi "oameni ai muncii". În cluburile şi colţurile roşii din întreprinderi (spaţii rezervate activităţii de agitaţie şi propagandă), în căminele culturale de la sate, în şcolile din regiunile unde se aflau trupe sovietice şi în toate unităţile militare, cu ajutorul Asociaţiei Române pentru Strîngerea Legăturilor cu Uniunea Sovietică (ARLUS) au fost programate conferinţe pe aceleaşi teme stabilite şi în atenţia presei.

ŢUICĂ ŞI MARŞURI. În garnizoanele cu trupe sovietice, după un calendar stabilit în funcţie de data plecării, s-au organizat "seri ale prieteniei", la care participau ofiţeri sovietici şi români, cu familiile. Cu acest prilej urmau a se oferi cadouri – în special lucruri făcute de mînă – din partea soţiilor de ofiţeri  români pentru "omoloagele" sovietice. În funcţie de grad, acestora li s-au oferit diverse "suveniruri". Comandanţii de mari unităţi, bunăoară,  au primit un set compus din "album de piele" despre Armata Republicii Populare Române, "discotecă din piele" conţinînd discuri cu melodii ostăşeşti şi populare, album cu vederi din Bucureşti, costume naţionale pentru soţii, un coş cu o sticlă de ţuică şi şase sticle cu vin şi o "colecţie de ţigări". Ofiţerii de rang mai mic şi soldaţii au plecat din România cu albume cu vederi, coşuri cu colecţii de băuturi româneşti, serviete-diplomat, pachete de ţigări, brichete, cutii de chibrituri, portţigarete, scrumiere, baticuri, cravate, batiste, insigne ale RPR.

TOASTURI ŞI JOCURI DE POPICE. Programul unei astfel de "seri festive" se întindea pe mai multe ore şi cuprindea de la momente oficial-solemne (precum intonarea imnului de stat sau toasturi pentru "unitatea indisolubilă dintre partidele comuniste şi muncitoreşti, în frunte cu PCUS") pînă la dansuri după muzică populară românească şi rusească ori partide de volei, popice, fotbal şi şah. Pentru eternizarea momentului se recomandau fotografii cu ofiţerii români şi cei sovietici. Ofiţerii sovietici cu merite deosebite au fost decoraţi cu ordinele RPR "Apărarea patriei" şi "Steaua Republicii". Întregul personal civil şi militar din unităţile Armatei Sovietice staţionate în România a primit medalia "Eliberarea de sub jugul fascist".

CU ALAI SPRE GARĂ. Pentru înaltele oficialităţi române şi sovietice s-a organizat o recepţie la Casa Centrală a Armatei de la Bucureşti, unde au participat "conducătorii de partid şi de stat", generali şi ofiţeri din conducerea trupelor sovietice, generali şi ofiţeri din armata română, membri ai corpului diplomatic. La fel s-a procedat şi în oraşele Galaţi, Timişoara şi Constanţa. "Prietenia româno-sovietică" şi "bucuria de a-i fi avut ca oaspeţi" au fost obligate să se manifeste şi cu ocazia mitingurilor organizate în garnizoanele de plecare, pe drumul spre gări şi în gări, de-a lungul traseului şi la punctele de frontieră. Au fost trimise acolo delegaţii ale "oamenilor muncii", militari, pionieri, utecişti. La mitingurile din ziua plecării a luat totdeauna cuvîntul un reprezentant al "conducerii de partid şi de stat". Bunăoară, la Galaţi, ofiţerilor şi soldaţilor sovietici le-a mulţumit şi le-a urat drum bun Chivu Stoica, preşedintele Consiliului de Miniştri. Direcţia Generală a Cinematografiei din cadrul Ministerului Învăţămîntului şi Culturii a primit ca sarcină realizarea unui jurnal special, care să prezinte scene din timpul ceremoniilor.

Scenariul serilor festive

Plecarea trupelor sovietice a fost minuţios organizată. Dacă i-ar trece cuiva astăzi prin minte să reconstituie decorul în care s-a petrecut o astfel de "seară a prieteniei româno-sovietice" din vara anului 1958 n-ar avea nici o dificultate: indicaţiile sunt atît de amănunţite şi de precise, încît nu mai trebuie să improvizezi nimic. Ar trebui doar sala, florile, ghirlandele de brad, steagurile româneşti şi sovietice, lozincile, ceara de parchet, microfonul şi... actorii evenimentului!.

"Mesele se vor instala în formă de careu, prevedea un astfel de plan, cu deschiderea spre scenă, pentru 250 de persoane. Pe mese se vor pune vase cu flori naturale. Pe tavan, la ferestre şi deasupra cortinei se vor instala ghirlande de brad pe care se vor instala buchete de flori naturale.

În centrul sălii se va monta un bloc de sticle poliplan pentru jocuri de lumini. Pe masa centrală (la intrarea în sală) se va instala un microfon. Deasupra cortinei se va instala o lozincă formată astfel: «Trăiască în veci frăţia de arme româno-sovietică», scrisă în limbile română şi rusă. Sala va fi curăţată, iar parchetul va fi dat cu ceară. De la intrarea în Casa Ofiţerilor şi pînă la intrarea în sala unde va avea loc întîlnirea se va crea un culoar de steaguri sovietice şi româneşti.

În hol se vor instala lozinci prinse de tavan, scrise în limbile română şi rusă, cu următorul conţinut: «Trăiască frăţia de arme româno-sovietică», «Trăiască unitatea Partidelor Comuniste şi Muncitoreşti frăţeşti, în frunte cu partidul comunist al URSS. Pe pereţi se vor pune ghirlande de brad."

Orarul plecărilor

Trupele sovietice au părăsit România în mai multe etape, în intervalul iunie-august, după un plan care prevedea şi cele mai mici detalii. "Armata prietenă" se afla încartiruită în judeţele Brăila, Galaţi, Vrancea, Ialomiţa, Constanţa, Arad şi Timiş – fie în oraşele de reşedinţă, fie în preajma unor obiective militare (bunăoară, în unităţile de pe lîngă aerodromurile militare de la Boboc, Ianca, Alexeni). Plecarea s-a făcut în mai multe etape, cu trenuri speciale, după programul Direcţiei Transporturi Militare din Ministerul Forţelor Armate ale RPR. Sovieticii au părăsit România prin punctele de frontieră Ungheni, Reni şi Curtici.

"Plecarea trupelor sovietice din RPR va constitui un prilej de caldă manifestare a prieteniei dintre poporul român şi popoarele Uniunii Sovietice, a dragostei pentru Armata Sovietică eliberatoare a ţării noastre, un prilej de întărire şi mai mult a prieteniei de arme româno-sovietice"

oficial al Armatei Române