x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Ajungeau la coarda sensibilă

0
14 Mai 2007 - 00:00

ntrebată de cei de la Electrecord de cine vrea să fie acompaniată la discul pe care trebuia să-l imprime, răspunsul lui Gabi Luncă a fost simplu: "Fraţii Gore!".

Intrebată de cei de la Electrecord de cine vrea să fie acompaniată la discul pe care trebuia să-l imprime, răspunsul lui Gabi Luncă a fost simplu: "Fraţii Gore!

A inceput să cănte la vărsta de 13 ani cu tatăl ei, Dumitru Luncă, un violonist remarcabil, iar mai tărziu, la 17 ani, se angajează la Orchestra Flacăra Prahovei din Ploieşti. După un debut fulminant la Radio, pe Gabi Luncă a invitat-o Ionel Budişteanu să vină la Bucureşti pentru primele albume impreună cu Electrecord. Fiind foarte difuzate la radio, piesele ei erau foarte populare. Astfel au apărut şi solicitările pentru căntări la nunţi.

UN DISC.

Gabi Luncă debutase deja in muzica lăutărească atunci cănd i-a cunoscut pe Fraţii Gore. De aceştia auzise, pentru că erau lăutari cu răsunet, aveau melodii frumoase, care atingeau o coardă nevăzută, dar sensibilă in sufletele oamenilor. In 1967, cei de la Electrecord i-au spus că poate să aleagă pe cine vrea ca să o acompanieze pentru a scoate un disc. Aşa că interpreta s-a găndit că taraful Fraţilor Gore, care o lansase pe Romica Puceanu, ar fi tocmai potrivit. Cei de la Electrecord i-au spus că nu sunt siguri că aceştia ar avea timp suficient, deoarece erau foarte solicitaţi la nunţi, la diferite concerte, dar Gabi Luncă a insistat. Discul ieşit pe piaţă atunci, in 1967, cuprindea şase melodii. "Mă găndesc neică la tine", "Dă mamă cu biciu-n mine", "Căntec lung de masă", "Supărată sunt pe lume", "Rău e, doamne, bolnăvioară" şi "Am crescut băieţi şi fete". "A fost cea mai frumoasă zi din viaţa mea cănd m-a chemat la inregistrări Electrecordul", mărturiseşte Gabi Luncă. "Şi cine? Marele nostru dirijor Ionel Budişteanu. Am căntat atunci cu Ion Lăceanu, pe atunci un puşti, cănta la fluier. La acordeon era Nicolae Florian, era un mare muzicant, Nicolae Crăciunescu. La ţambal era Nicolae Vişan. Am căntat patru piese. Am plecat acasă şi am primit vestea că a ieşit discul. Dacă-l scăpai jos se făcea praf. Aşa a inceput cariera mea. Eram tare tănără. Se cănta direct la microfon… Nu era ca astăzi. Dacă greşeai, asta era, mie nu mi s-a intămplat. Dar am văzut cazuri. Mulţumesc lui Dumnezeu că m-am descurcat. Am lucrat la căntecele mele singură, şi piese, şi texte, in stilul meu original."

INIMĂ DE AUR.

Electrecordul le-a transmis dorinţa ei, iar răspunsul Fraţilor Gore a bucurat-o pe Gabi Luncă. "Era Aurel Gore la vioară şi Victor Gore la acordeon şi voce. Soţia lui Aurel era o femeie foarte vrednică. Avea un fel de-a fi altfel decăt te-ai fi aşteptat, portul ei era mai stilat, era curată, era o soţie drăguţă şi cănd mergeam la nunţi, că am avut o perioadă cănd am căntat impreună, băieţii din taraf făceau mereu glume că e prea albă. Dar Aurel nu se supăra, era un om extraordinar, o inimă de aur. M-am inţeles bine cu ei, erau plăcuţi, şi lumea ii ştia. Dar ştiţi cum e, am căntat ce am căntat impreună, apoi fiecare a căutat să meargă pe drumul său, incerca să nu mai depindă de altcineva. Căntau şi cu Romica, dar la un moment dat nu mai puteau să pună bază pe ea. Venea cineva şi arvunea o nuntă şi se intămpla de multe ori ca Romica să aibă alte aranjamente atunci, aşa că drumurile li s-au despărţit. La nunţile la care mergeam, atunci cănd eu oboseam sau Romica, Victor Gore prindea momentul şi cănta două-trei căntece de-ale lui şi se remarca, pentru că aceste glăsuiri aveau ceva special şi nu erau cunoscute. Aşa că nu a părut nimănui nimic ciudat cănd au inceput să cănte singuri. Dacă aveai noroc şi căntai la o nuntă de cocalari, rudari sau alţi ţigani bogaţi din Bolintin sau din Floreşti erai un om făcut. Luai bani frumoşi. Erau mulţi lăutari vestiţi precum Titi Coadă, Ion Nămol, Gheorghe Lambru, Gheorghiţă Trandafir şi Mitică Ochi Beliţi la ţambal. Dar in sufletul meu le păstrez fraţilor Gore o amintire plăcută. Mai ales lui Aurică. El cănta la vioară şi din cănd in cănd mai ascult ritornelele lui. De fiecare dată mă incearcă lacrima amintirilor şi retrăiesc fiecare clipă din tinereţea mea."

"Am interpretat multe căntece alături de Orchestra de Muzică Populară condusă de maestrul violonist Constantin Mirea şi Ionel Budişteanu, am fost susţinută de instrumentişti ca Nicolae Florian, Marcel Budală, Titi Coadă, Mieluţă Bibescu sau Toni Iordache, care căntau in orchestra condusă de Ion Onoriu. Şi nu pot să uit nici o secundă de cunoscuţii Fraţi Gore"


"Aurel nu se supăra, era un om extraordinar, o inimă de aur. M-am inţeles bine cu ei, erau plăcuţi şi lumea ii ştia. Dar ştiţi cum e, am căntat ce am căntat impreună, apoi fiecare a căutat să meargă pe drumul său, incerca să nu mai depindă de altcineva. La nunţile la care mergeam, atunci cănd eu oboseam, Victor Gore prindea momentul şi cănta două-trei căntece de-ale lui şi se remarca"

Gabi Luncă despre Fraţii Gore

Citeşte mai multe despre:   cănd,   gabriel,   gore,   căntat,   lunca,   fratii gore - 14 mai 2007

Ştiri din .ro


Serviciul de email marketing furnizat de