Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Gabi Luncă reuşea să cînte în stilul său original, aşa că pînă la recunoaşterea oficială nu a mai fost decît un pas.
Gabi Luncă reuşea să cînte în stilul său original, aşa că pînă la recunoaşterea oficială nu a mai fost decît un pas.
De la tatăl său Gabi Luncă avea să moştenească o comoară
numită talent, dar şi urechea muzicală. Datorită premiilor cîştigate, înarmată
cu răbdare, a urmat sfatul unei funcţionare de la ea din Băicoi. “A venit
la mine şi mi-a spus: «Uite ce este. Sînt informată că ai diplome. Trebuie să
te duci la Bucureşti»“, îşi aminteşte Gabi Luncă. “Eu am spus că nu cunosc pe
nimeni, cum să mă duc? A dat vreun telefon, nu a dat, nu ştiu nici acum. Dar
i-am urmat sfatul. Aveam o soră mai mare cu cinci ani, căsătorită la Bucureşti.
Mi-am luat diplomele şi m-am dus la ea. Nu mi-a spus nimeni unde să mă duc,
m-am descurcat singură. M-am dus la Radio. Cînd am văzut clădirea aceea
impunătoare mi s-au tăiat picioarele, tremuram din toate încheieturile.
Veneam de la ţară, unde nu existau televizoare, iar radioul era singurul lucru
care te bucura. Cine avea radio era cineva. Am intrat acolo, în acel hol şi am
tot aşteptat să vorbesc cu cineva. L-am întrebat pe portar: «Bre, cu cine să
vorbesc că vreau să cînt şi eu la radio?». El, săracu’, dacă a văzut că stau
acolo de aproape o oră, mi-a spus că atunci înregistra Orchestra Radio ceva.
S-a uitat pe o listă să vadă cine era de serviciu şi mi-a spus că ar fi bine să-l
chem la poartă pe Nelu Florescu, că o să mă ajute. Am zis: «Chemaţi-l!». S-a
dus şi văd că vine unul gras, aşa mai voinic, şi zice: «Tu m-ai chemat?». «Da.»
«Eu sînt Nelu Florescu.» Zic: «Domnul Nelu Florescu, vreau să cînt şi eu la
radio». S-a uitat la mine. «Vrei să cînţi la radio, dar cine eşti?» I-am arătat
diplomele, după care m-a întrebat dacă am pe cineva aici. I-am zis că am o
soră. «E bine», s-a luminat la faţă. «Hai, că avem o pauză, hai să te ascultăm.»“
UN ACORD DE ŢAMBAL.
Dirijor era Victor Predescu, aspru de felul lui, dar cu Gabi Luncă s-a
purtat extraordinar. “Mi-a zis să încep eu, că ei se iau după mine. Am început
să cînt «Leagănă-te, vîrf de brad». A fost ceva extraordinar. De faţă erau
Maria Tănase, Maria Lătăreţu şi Ion Luican. Aveau imprimări, iar eu în pauza
lor am intrat să le arăt că pot să cînt. Era Nelu Vişan la ţambal şi cînd am
auzit acordul lui mi-am zis că zbor. Apoi m-au întrebat dacă mai ştiu altele.
Am zis da şi am început una «Frumoasă-i nunta la ţară», eu întotdeauna am cîntat
numai texte frumoase. Se cerea ca fiecare interpret să aibă autenticitate. Am
intrat la imprimare direct şi, deşi mi-era teamă, am zis de ce nu”.
PRIMUL DISC. “A
fost cea mai frumoasă zi din viaţa mea cînd m-a chemat la înregistrări
Electrecordul”, mărturiseşte Gabi Luncă. “Şi cine? Marele nostru dirijor Ionel
Budişteanu. Am plecat acasă şi am primit vestea că a ieşit discul. Aşa a
început cariera mea. Muzica lăutărească este foarte gingaşă, cine o cîntă
trebuie să aibă şi o minte frumoasă, o judecată dreaptă. Eu am ţăruşul meu, nu
mi-l ia nimeni”, a spus Gabi Luncă.
“Muzica lăutărească
este foarte gingaşă, cine o cîntă trebuie să aibă şi o minte frumoasă, o
judecată dreaptă. Eu am ţăruşul meu, nu mi-l ia nimeni”
Gabi Luncă
Citește pe Antena3.ro
