Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Lucreţia Ciobanu are o straiţă plină nu doar cu folclor, ci şi cu suflet pentru neamul românesc...
Lucreţia Ciobanu are o straiţă plină nu doar cu folclor, ci şi cu suflet pentru neamul românesc...
Cu mulţi ani în urmă, când marele interpret Gheorghe Turda era student la Academia de Muzică “Gheorghe Dima” din Cluj-Napoca, la secţia canto clasic şi totodată colaborator al “Ansamblului Rapsodia Română” a cunoscut-o pe Lucreţia Ciobanu: “În cadrul concertului «Mugurel de Primăvară» aveau recital Lucreţia Ciobanu, Angela Moldovan, Maria Lătăreţu. Doamna Lucreţia se uita la mine cu un ochi critic, dar şi admirativ şi îmi spunea: «Mândrule, mândru eşti şi o să ajungi mare!». De atunci am devenit prieteni şi admiratori”.
“Ceea ce se ştie mai puţin despre Lucreţia Ciobanu, spune Gheorghe Turda, este faptul că a început să cânte prima oară muzică uşoară pe scena Teatrului «Constantin Tănase». S-a lansat destul de târziu în folclor.”
FORŢA CÂNTECULUI. Turneele din ţară şi de peste hotare, încununate întotdeauna de succes atât la publicul român, cât şi la publicul din străinătate, sunt amintirile cele mai dragi păstrate în sufletul lui Gheorghe Turda: “Îmi aduc aminte cu plăcere de turneul din Statele Unite ale Americii, când am fost împreună cu marele ansamblu «Junii Sibiului». Doi artişti. Lucreţia Ciobanu şi Gheorghe Turda. Eu reprezentam zona Maramureşului, doamna Lucreţia, zona Sibiului. În urma succesului nemaipomenit din America, cu «Junii Sibiului», cântându-le românilor plecaţi cu zeci de ani în urmă, am rămas impresionat de forţa scenică a doamnei Lucreţia, de forţa de transmitere a cântului său. Publicul străin de acolo nu înţelegea textele noastre, dar muzica ritmată a ardelenilor îi cucerea definitiv.”
Citește pe Antena3.ro
GRAIUL MUNŢILOR. Gheorghe Turda o consideră pe Lucreţia Ciobanu “Doamna Munţilor”, doamna cântecului ardelenesc, regina cântecului transilvan. “Înseamnă totodată împletirea între modestie, între bunul gust artistic şi tot ceea ce înseamnă transmiterea de la generaţie la generaţie a autenticului în folclor. Este, după părerea mea, cel mai mare chirurg pe care l-a născut chirurgia acelor mari artişti care taie în carne vie atunci când este vorba despre autentic, despre valoare în folclor, despre a păstra cu sfinţenie tot ce înseamnă sfinţenia pământului, sfinţenia reavănă a gliei, a pomilor, a soarelui. Aş compara-o cu celebra voce de aur a franţuzoaicei Sylvie Vartan şi fără menajamente pot spune că este o Ymma Sumack a României.”
MODEL. Pentru
Gheorghe Turda, Lucreţia Ciobanu a fost şi va rămâne un exemplu demn de
urmat. “Lucreţia Ciobanu a ştiut să împletească viaţa de familie cu cea de pe
scenă sau cea de pe scenă cu viaţa serioasă din culise, cea a familiei. Este mândră
de soţul său, de fata sa, de nepoţii săi şi întotdeauna a fost ca un exemplu în
a-mi construi viaţa sănătoasă de familie. Lucreţia Ciobanu: un exemplu viu de
longevitate artistică, un om care pătrunde adânc în folclorul românesc, un om
care s-a dăruit altarului scenei.” Gheorghe Turda regretă că nu a reuşit să o
invite pe Lucreţia Ciobanu la aniversarea sa. “Nu mi-am permis să o invit,
pentru că nu ştiam în ce stare de sănătate este şi nu mi-aş fi dorit să o
invit şi să mă poată refuza. Promit că, la următoarea aniversare, ea o să mă
aplaude şi eu o să-i cânt.”
Un autograf cu drag
La final, urarea şi autograful din partea lui Gheorghe Turda pentru Lucreţia Ciobanu spun doar atât: “Eu, ca maramureşean, fiu al Săpânţei, unde cimitirul vesel a dus faima acestei comune în lume, acolo în cimitir la Săpânţa, unde moartea şi-a pierdut sămânţa, îmi doresc ca moartea Lucreţiei Ciobanu să-şi piardă sămânţa, să fie trainică printre noi cât va vrea Bunul Dumnezeu. Să trăiască şi să aibă puterea de a ne mai dărui folclor, de acolo din straiţa sa, pe care o poartă cu cinste pe umăr atunci când apare pe scenă. Lucreţia Ciobanu are o straiţă plină nu doar cu folclor, ci plină cu suflet pentru neamul românesc.”
