x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Artista alege opoziţia

0
25 Iun 2007 - 00:00

Maria vorbeşte cunoscuţilor despre lipsurile cotidiene şi despre interdicţia de a părăsi ţara, dar şi public, in şedinţe cu mai-marii regimului. Astfel, e catalogată drept "reacţionară", iar mulţi agenţi sunt pe urmele ei.

Maria vorbeşte cunoscuţilor despre lipsurile cotidiene şi despre interdicţia de a părăsi ţara, dar şi public, in şedinţe cu mai-marii regimului. Astfel, e catalogată drept "reacţionară", iar mulţi agenţi sunt pe urmele ei.

Cea mai veche fişă din dosar datează din 3 iulie 1956 şi specifică: "Din sursă sigură rezultă că şi in prezent Tănase Maria nu are sentimente de fidelitate faţă de regimul nostru, manifestăndu-se adesea duşmănos". O semnează lt. col. Adam Mauriciu. Dosarul i se deschide oficial la 2.12.1959, iar temeiul este faptul că "Maria şi soţul, Sachelarie, comentează şi aduc injurii grave la adresa regimului nostru democrat popular".

TENTAŢIA FUGII. Agentul "Nicu Ştefănescu" (notă - toate numele dintre ghilimele sunt numele fictive ale agenţilor), un an mai tărziu, ii transmite căpitanului Popa Gheorghe, pe care-l intălneşte in casa conspirativă "Victoria", că el, "Nicu", s-a intălnit la "Capşa" "cu un vechi coleg de facultate, Clery Sachelarie, actual soţ al Mariei T. S-a discutat de la 13:30 la 18:30 şi s-a băut mult, 15 baterii. Din toate discuţiile se degaja o singură concluzie: că toate persoanele de la masă - M.T., soţul, fostul avocat Albulescu, Laurenţiu Sadoveanu, nepotul lui M. Sadoveanu - sunt reacţionari notorii, antisemiţi convinşi şi duşmani neimpăcaţi ai regimului". Maria Tănase i-ar fi spus unuia dintre participanţii la această intălnire: "Cred că anul acesta sigur se dărămă şandramaua şi vai şi amar de ovrei. Poate tu şi familia ta să rămănă in viaţă, pentru că o să fiţi apăraţi de noi şi de asemenea adăpostiţi". La o altă agapă la "Capşa", agentul "Dumitrescu Costel" prinde o discuţie intre Maria şi soţul său.

"Soţul explica soţiei că in nici o parte ea nu va căştiga ceea ce căştigă aici; că in nici o parte nu va fi considerată cum e aici şi in definitiv ce ii lipseşte aici - nimic, chiar absolut nimic. I-a spus să se găndească bine că aici, in RPR, este numai intre prieteni, iar «dincolo» va fi numai intre străini. M.T. a afirmat că ea rămăne la ideea ei fixă şi in nici un caz nu va rămăne in RPR. A afirmat că va rămăne in străinătate cu prima ocazie, unde se va descurca uşor printre aşa-zişii străini şi că are mulţi prieteni in străinătate". Peste nota bătută la maşină, o mănă sigură a scris cu cerneală: "Să nu i se aprobe plecarea in exterior". Intr-o altă notă, dată de sursa "George", tema revine: "Una din marile ei dureri e că «nu poate să plece să cănte in nici una din ţările occidentale sau măcar intr-una din ţările importante ale lagărului socialist». A suferit enorm cănd a fost contramandată plecarea ei in Cehoslovacia".

La 26 martie 1958, agentul "George" spune despre Maria că atacă regimul in orice discuţie, "deşi in faţa autorităţilor are o atitudine plină de servilism". Ea ar fi afirmat: "Niciodată nu a fost atăta intervenţionism ca astăzi. Nici măcar in trecut, cănd te culcai cu un ministru".

TRAIUL ZILNIC. Ea nu-şi exprima nemulţumirea faţă de regim numai in discuţiile private, ci şi la şedinţe. Intr-o consfătuire a artiştilor de estradă, Maria afirmă in mod deschis că artiştii de estradă "mor de foame" şi că fetele de balet sunt "bolnave toate de tuberculoză". La sfărşitul anului 1960, sursa "Popescu Radu" ii povesteşte căpitanului Arsene Nicolae, in casa "Joiţa", că "M.T. ii compătimea pe muncitorii croitori, spunănd că nu au de lucru şi că lumea nu are bani să se imbrace şi că niciodată nu a fost o aşa de mare mizerie". Două săptămăni mai tărziu, o altă sursă, "Bădulescu", ii descrie căpitanului Olaru cele intămplate la aceeaşi conferinţă, remarcănd atitudinea duşmănoasă a M.T. la adresa "forurilor noastre care ne conduc". "A spus că actorii sunt bolnavi, tuberculoşi, că artiştii de estradă sunt batjocoriţi. Toată sala a rămas inmărmurită de atitudinea ei duşmănoasă şi de felul cum gesticula."

PROBLEME PROFESIONALE. Maria era supărată nu numai pe salariul oferit artiştilor de regim, dar şi pe incompetenţa conducătorilor. In martie 1960, sursa "George" relatează despre un dejun luat la "Capşa" de M.T. cu G. Ivaşcu şi C.N. Constantiniu (secretarul general de redacţie al Contemporanului). M.T. a spus că este exasperată de "analfabeţii" care conduc destinele Teatrului de Estradă. "Aceştia nu numai că au făcut din ea o roabă, silind-o ca in loc de 20 de spectacole pe lună (cum prevede norma) să joace 40 şi in plus să cănte aproape in fiecare zi la intreprinderi de tot felul, ci pe deasupra o mai silesc să debiteze şi texte inepte."

Intr-o şedinţă, artista işi arătase direct nemulţumirea: "Regimul democrat popular consideră artiştii de estradă ca pe nişte maimuţoi." Sursa "Stănescu Valentin", un amic probabil, din moment ce se intălnea cu ea la cofetăria "Nestor" şi la Restaurantul "Capşa", o părăşte superiorului său, maiorul Ghenti Traian, la 9 octombrie 1961. "Ea a afirmat: «In ceea ce priveşte fenomenul de dirijare a culturii de organele administrative, nu este un lucru pozitiv sau nu se face in mod constructiv». Ea a spus personal unui tovarăş din conducerea de partid (lasă să se inţeleagă că e vorba despre tovarăşul Leonte Răutu) faptul că imixtiunea in activitatea de creaţie este ca şi cănd cineva ar interveni pe neaşteptate in «actul intim» al nostru. Vorbindu-mi despre tatăl ei, spune că in ultimele sale clipe l-a chemat pe un oarecare Fărcăşanu (ar fi rudă cu Mihail Fărcăşanu, transfugul liberal), din comună şi i-a spus să sărute pămăntul ţării cănd se va elibera de comunişti şi din partea lui.

Mi-a citit cuvinte pe care ea le-a cules din turneele ei la ţară ale unor căntece populare in care erau transparente resentimentele unor ţărani «bătrăni» faţă de viaţa actuală. Mi-a spus că partidul nostru n-a ştiut să procedeze pentru a căştiga de partea sa ţărănimea, fiindcă printre altele a promovat toate elementele fără prestigiu din sate şi i-a indepărtat pe oamenii dintr-o bucată. Astfel, s-a ajuns să fie apreciată lipsa de caracter a oamenilor, iar probitatea morală să fie considerată ca reacţionarism. Arată că ea nu a fost legionară şi nici nu i-a simpatizat pe motivul că aveau o concepţie foarte ingustă asupra problemei evreieşti. Ea nu-i de acord să nedreptăţeşti un om, fiindcă aparţine altei naţionalităţi. Mi-a spus că nu-i de acord cu atitudinea lui Cioran care injură poporul nostru după ce el a avut laşitatea să fugă din ţară şi trăieşte la adăpostul oricăror privaţiuni. Il injură pe dirijorul transfug Constantin Silvestri. Mi-a spus că e un om pe atăt de talentat, pe atăt de lipsit de caracter. Arată că se ocupa de turnătoria «fără scrupule»".

Cănt pentru republică?

Intr-o notă dată la 31 dec. 1959, agentul "George" ii vorbeşte lui Olimpiu Andrei, lt. col., despre intălnirea M. Tănase cu Ivaşcu (probabil scriitorul), căruia i se plănsese că, la consfătuirea Estradei, călcase "in străchini". "George" scrie şi despre intălnirea M.T. cu Adriana Stoica la "Uniunea Ziariştilor", cănd artista refuzase să scrie vreun cuvănt despre aniversarea republicii. "Ivaşcu i-a zis la telefon că trebuie să vorbească despre republică, intitulăndu-şi articolul «Cănt pentru republică». M.T. a acceptat, iar textul a apărut in Contemporanul."

Problema deţinuţilor

Intr-o discuţie relatată de sursa "Popescu Radu" căpitanului Arsene Nicolae, in casa conspirativă "Joiţa", pe 27.12.1960, Maria se arătase interesată de politica internaţională. Artista ii vorbise sursei despre consfătuirea de la Moscova a partidelor comuniste, la care ruşii "au pus in vederea participanţilor din ţările de democraţie populară să facă la ei in ţară largi amnistii in răndul deţinuţilor politici. A precizat că in 1961 se va face şi la noi o amnistie, intrucăt americanii sunt ingrijoraţi de faptul că numărul de deţinuţi politic este mare".

Citeşte mai multe despre:   maria

Serviciul de email marketing furnizat de