x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Un om delicat

0
Autor: Catalin Pruteanu 10 Noi 2008 - 00:00

Doi mari regizori de teatru îşi amintesc de cele mai bune roluri făcute de Ştefan Iordache pe scenă.



Cătălina Buzoianu l-a cunoscut pe Ştefan Iordache pe când era încă studentă. "Am repetat cu el «Salonul nr. 6» de Cehov la Teatrul Nottara. Spectacolul a fost oprit la vizionare. După aceea, eu am fost la Iaşi şi, după ce m-am întors, am fost repartizată la Teatrul Mic. Şi în acelaşi timp au fost angajaţi şi el şi Valeria Seciu. Primul spectacol cu el a fost «Să îmbrăcăm pe cei goi» de Pirandello, unde Valeria Seciu o juca pe Ersilia Drei, iar Ştefan îl juca pe consulul Grotti. Au fost extraordinari amândoi. Dan Condurache îl juca pe Laspiga, Mitică Popescu îl juca pe scriitorul Lodovico Nota", ne-a povestit regizoarea.

CORECTITUDINE. Al doilea spectacol după "Să îmbrăcăm pe cei goi" a fost "Maestrul şi Margareta". "A fost un mare moment în viaţa noastră, a tuturor. Michaela, soţia lui Ştefan, era secretar literar, iar apoi a fost director artistic al teatrului. Eram un grup care nu numai că lucra împreună, dar eram şi foarte legaţi în viaţă unii de ceilalţi. Îmi aduc aminte foarte multe momente din repetiţii. La «Maestrul şi Margareta» îmi amintesc că Ştefan lucra cu Miriam Răducanu, care îl învăţa să se concentreze. Ştefan stătea în culise, unde se concentra cu cel puţin o oră înainte de spectacol. Aproape că făcea levitaţie şi tot spectacolul acela a fost jucat cu fanatismul de care dădea el dovadă. Totul era jucat pe viaţă şi pe moarte", spune Cătălina Buzoianu. "Era un om foarte serios. Eu n-am cunoscut niciodată un actor mai eficient. Nimic nu era imposibil pentru el. Ştefan a fost întotdeauna foarte corect faţă de actul de creaţie, faţă de condiţia lui de artist. Era plin de fericirea de a juca pe care am întâlnit-o la puţini actori", ne spune regizoarea.

CENZURA. La începutul anilor 1980, Ştefan Iordache şi regizorul Silviu Purcărete erau colegi la Teatrul Mic. "Era un actor cunoscut când eu încă eram student. Unul din marii actori ai României. Primul spectacol pe care l-am făcut împreună a fost «Richard al III-lea» de Shakespeare, la Teatrul Mic, prin 1983. «Richard al III-lea» era unul din titlurile repertoriului Teatrului Mic, care urma să se facă pentru Ştefan. Această piesă e una cu un conţinut politic foarte intens, fiind vorba despre uzurpări, despre crime politice, despre dictatură, despre cultul personalităţii, despre trădare şi compromis politic, ceea ce, lucruri greu de suportat de cenzură, în perioada cea mai rece a comunismului românesc", îşi aminteşte maestrul Silviu Purcărete. Spectacolul a fost controlat la sânge înainte de a i se da drumul, după care s-au făcut presiuni pentru a fi oprit, mai ales că fusese lăudat la Europa liberă.

MODESTIE.
"Ştefan era un mare artist şi un mare profesionist, de o modestie, de o generozitate foarte rare, era foarte discret şi plin de pudoare. Era un om foarte delicat, extrem de sensibil şi, în timpul lucrului, era foarte «torturat» de ce avea de făcut", ne-a spus regizorul. Tot la Teatrul Mic şi tot înainte de ’89, cei doi artişti au realizat un spectacol satiric pe textele trupei Divertis. "Iniţial trebuia să fie un one-man-show, dar s-a transformat într-un cabaret. Spectacolul s-a jucat cu săli pline, dar sub controlul ascuns al «organelor». În 1992, am lucrat cu el la Craiova, la "Titus Andronicus". A fost, probabil, cel mai important spectacol pe care l-am făcut împreună. A fost un spectacol care a avut timp de trei, patru ani turnee pe patru continente; Ştefan devenise o vedetă de teatru internaţional. S-a scris foarte mult despre el în presa culturală din zeci de ţări", ne-a povestit Silviu Purcărete.

DISCREŢIE
Cătălina Buzoianu l-a văzut ultima pe Iordache când a regizat spectacolul "Lolita" de Vladimir Nabokov, în 2003, în care acesta juca rolul lui Humbert Humbert. "Am făcut Lolita aici, la Teatrul Mic. El s-a îmbolnăvit şi mi-a spus că nu mai poate rezista la condiţia fizică pe care i-o cerea personajul. Eu m-am supărat pe el, dar n-am ştiut. Când am aflat, de fapt, ce are, înainte de a muri, mi-a părut foarte rău că am fost supărată. Avea o discreţie fantastică, de care nu l-am crezut capabil", spune Cătălina Buzoianu.
Citeşte mai multe despre:   ştefan,   spectacol,   teatrul mic

Ştiri din .ro


Serviciul de email marketing furnizat de