x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Editie de colectie Vasile Şeicaru Celebritatea, ceva foarte firesc

Celebritatea, ceva foarte firesc

de Daniela Cârlea Şontică    |    06 Iul 2009   •   00:00
Celebritatea, ceva foarte firesc
Sursa foto: /

Pentru Mihnea muzica n-a fost să fie un destin, aşa cum a fost pentru tatăl lui. Deşi are ureche muzicală, deşi a luat lecţii de pian toată copilăria, Mihnea a simţit că nu are acel ceva necesar pentru un artist adevărat.

"Pot să cânt orice partitură după note, execut bine o melodie, dar dacă ar fi să improvizez ceva sau să creez eu nişte acorduri de armonie mă blochez. Mi-am dat seama la sfârşitul clasei a VIII-a că nu sunt făcut pentru muzică", ne-a spus fiul lui Şeicaru.

Venind vremea facultăţii, el a studiat în România pentru a deveni economist, dar şi-a dat seama că de fapt cifrele erau ceva mult prea sec pentru el, iar lucrul într-un birou l-ar fi înnebu­nit. A luat drumul Germaniei, unde sociologia îi apare drept ceva mult mai frumos pentru visele sale de viitor. De altfel, mărturiseşte că are un proiect în acest domeniu, dar că nu îl poate încă dezvălui: „Întâi să se realizeze şi apoi să vorbesc despre acest lucru".

CONFUZII. Din copilărie îşi aminteşte lucruri frumoase legate de faima de mare solist folk a tatălui său. „Am crescut văzându-l pe tata apărând la televizor şi difuzat la radio, mergând la concerte şi turnee, mi s-a părut ceva absolut normal să îl văd acolo, să ştiu că este o persoană publică. Mă întrebau mulţi cum este să fiu băiatul lui Şeicaru, iar eu le spuneam că nu este nimic ieşit din comun.

Fireşte că mă bucuram că are atâta succes, că atâta lume este înnebunită după melodiile lui, dar nu mă simţeam eu mai special decât alţi copii. Era normal să fie aşa. Apoi, mă enervau oamenii care voiau neapărat să mă cunoască, să stea de vorbă cu mine numai pentru că sunt băiatul lui tata, şi mă întrebau numai lucruri legate de tatăl meu, despre muzica lui, nimic despre mine, ca şi când eu nu aş fi existat", îşi aminteşte Mihnea Şeicaru.

Cea mai amuzantă întâmplare pe care a trăit-o legată de celebritatea tatălui său a fost la lansarea unui album al lui Vasile Şeicaru în Bucureşti Mall. „O doamnă care stătea frumos la coadă la autografe m-a întrebat dacă eu sunt fiul artistului. Îi spun că da, iar ea zice: «Dar, unde este celălalt frate al tău?». Care? Că nu mai am nici un frate, doamnă. «Lasă, că ştiu eu că mai ai». Abia am convins-o că sunt unicul fiu al lui Vasile Şeicaru, că mă întreabă: «Dar, soţia lui, doamna Marina Almăşan, unde este?» Doamnă aceea este soţia lui Victor Socaciu! «Lasă că ştiu eu mai bine, nu s-a recăsătorit cu ea?!»...




 Altă confuzie haioasă se făcea în copilăria lui Mihnea când el era întrebat: „Cum, eşti fiul lui ŞeicaruĂ A, «Un copac cu flori!»... „Nu, copa­cul este al lui Hruşcă!", le răspundea Mihnea, dar oamenii erau convinşi că ştiu foarte bine.

Confuzia venea poate şi din faptul că Vasile Şeicaru şi Ştefan Hruşcă au cântat mult timp în duet pe vremea Cenaclului Flacăra, deşi aveau cântece distincte.

PASIUNI. Mihnea are ca pasiuni rock-ul de calitate, fotbalul şi tatuajele. Cum vede viitorul său şi al tatălui peste zece aniĂ „Sper să îmi iasă proiectul la care lucrez acum, sper să nu am chiar tot corpul acoperit de tatuaje, acum am trei, dintre care unul reprezintă o ploaie de stele ceea ce s-ar traduce prin mult optimism şi lucruri bune, iar tata sper să fie la fel de bun ca şi până acum, să aibă succes în continuare", mai spune fiul artistului din Galaţi.

„Cel mai mult admir la tatăl meu puterea de exprimare. Nu doar muzical este bun, el poate să scrie cu foarte mare uşurinţă, poate să îşi etaleze gândurile şi sentimentele în scris", mai spune Mihnea.

„În fiecare an îmi iau porţia de Vamă, dacă nu vin şi nu îmi aşez cortul acolo pe plaja de la Vama Veche, mi se pare că nu am trăit în acea vară. Este una dintre pasiunile mele şi aceasta."

Dintre melodiile tatălui său cel mai mult îi plac cele două mari hituri „Aruncarea în valuri" şi „Antiprimăvara", pe versurile lui Adrian Păunescu, „melodii la care ţi se face pielea de găină", spune Mihnea.

×
Subiecte în articol: vasile seicaru