Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Am aflat zilele acestea - si zau ca nu ne-ar mai fi trebuit – despre dezmatul incredibil al cheltuielilor facute de marii PD-L-isti din imediata apropiere a presedintelui Traian Basescu din banii publici in folos personal. Dovezile tacute de pana acum au explodat. Putem afirma ca ideologia PD-L a fost la urma urmelor foarte simpla: banii publici sunt banii mei si fac ce vreau cu ei.Aceasta 'noua' clasa politica si-a asigurat un sistem de captura a veniturilor, adica un sistem care nu a creat avutie noua ci a luat in stapanire cea creata de altii A sti ca politica a ajuns in aceasta stare toxica nu e totuna cu a sti cum sa iesim din ea.
Recent, Paul Krugman (premiu Nobel pentru economie in 2008 si un foarte apreciat editorialist al ziarului New York Times), scria:
'Noi nu mai folosim cunoasterea pe care o avem caci prea multi oameni care conteaza - politicieni, inalti oficiali publici sau comentatori care definesc intelepciunea publica conventionala - au ales sa uite lectiile istoriei si concluziile mai multor generatii valabile pentru analiza economica, inlocuind cunoasterea atat de greu dobandita cu prejudecati ideologice si politice convenabile'.
El ca si alti mari economisti si ganditori ai zilelor noastre pun accentul pe o reorientare a stiintei economiei inapoi catre conceptia originala care este stiinta economiei politice. Intr-adevar, ceea ce blocheaza reluarea unui drum al cresterii economice si dezvoltarii moderne - in cazul Romaniei cu atat mai evident - este lipsa claritatii intelectuale si a vointei politice. Altfel spus, faptele n-au fost bune. Avem nevoie de o gandire proaspata. Istoricul predictiilor facute pe picior si cu gura mare de catre politicieni arata scandalos de rau pentru rezultatul lor. Am ratat mai toate marile evenimente economice. Am subestimat sistematic resursele viitorului Romaniei. Un cunoscut scriitor spaniol, Cesar Molina, a elaborat de curand o teorie despre clasa politica spaniola si incepea cu o intrebare obsesiva dar pertinenta: cum a fost posibil? Intr-adevar, sa constatam ca:
1.niciun partid politic nu are un diagnostic coerent despre ce se petrece in Romania;
2.niciun partid politic nu are o strategie sau un plan pe termen lung credibil pentru a scoate Romania din criza;
3.clasa politica e incapabila sa dea bune exemple;
4.strategia cea mai evidenta pentru viitor – educatie, inovatie, cercetare-dezvoltare dar si agricultura – a fost ignorata si chiar masacrata prin taierea bugetelor.
Traim intr-o democratie si acesta e un mare avantaj. Dar este o democratie care nu reflecta interesele marii majoritati a populatiei. Desi neincrederea publicului larg in politica este profunda, romanii inca spera in adancul inimii lor ca economia poate fi reparata si lucrurile asezate pe un fagas mai bun. Acum insa cred ca avem alternativa politica. O sustin cu o frumoasa afirmatie a marelui Keynes: 'Prefer sa am in buna masura dreptate decat sa ma insel cu exactitate'.
