Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Rusofobia ameninţă interesele României, UE şi SUA, deopotrivă. Opusul ei nu este rusofilia ci etica realismului raţional al stângii democrate europene căreia îi aparţine şi PSD. Aceasta deranjează "Internaţionala confruntaţionistă”, agent al reacţiunii fascizante de azi.
Nemaiputând identifica PSD cu corupţia (aceasta continuă să devasteze România dar ca fenomen transpartizan şi transnaţional), unii încearcă să îi lipească eticheta de "partid pro-rus". Chipurile asta ar fi caracteristica moştenitorilor comunismului din spaţiul ex-sovietic.
De ce ar fi rău să fii "pro-rus"? Pentru că pro-rus înseamnă anti-occidental! (sic!) Aşa cred jurnaliştii ziarului România Liberă care sub titlul "PSD - scutierul Moscovei" ajung să acuze Parlamentul European că ar fi încercat să se pună "scut al intereselor Moscovei împotriva scutului american anti-rachetă şi intereselor României". Da, acuza cade în capul PE întrucât relatarea care învinovăţeşte PSD este o minciună.
Într-adevăr, cel care a propus ca sistemul antirachetă preconizat de SUA "să ţină seama de o abordare comună a ţărilor europene în privinţa apărării Europei împotriva ameninţărilor balistice, în dialog cu Rusia...", nu este vreun social-democrat român ci europarlamentarul popular francez Arnaud Danjean. Acesta a exprimat poziţia notorie a Preşedintelui Nicoals Sarcozy, personalitate a aceleiaşi familii politice de dreapta din care face parte Preşedintele Băsescu dar şi Premierul Putin (!).
"Bravul rusofob" Traian Ungureanu, lăudat de România liberă, nu a făcut decât să ceară eliminarea referirii explicite la Rusia şi înlocuirea ei cu una implicită preconizând "un dialog la nivel continental" (deci, inclusiv cu Moscova). Formulă, poate, mai bună întrucât nu singulariza un anume stat, fie acesta şi actor global, în maniera "conciliatoristă" a dreptei vest-europene. De aceea, contrar afirmaţiilor României libere, social-democraţii români au şi susţinut respectivul amendament. Eu am votat în favoarea lui. Cei care i s-au opus au fost socialişti din Grecia şi Italia iar nu din România. În plenul PE respectiva opoziţie a fost exprimată de austriacul Hannes Swoboda care, în versiunea mincinoasă a României libere, ar fi fost susţinătorul amendamentului Ungureanu.
Opoziţia a fost, totuşi, nuanţată. Ea avansa, de fapt, un compromis care, pe de o parte, să arate că Rusia nu are o poziţie privilegiată iar pe de altă parte, să evite impresia că interesele ei sunt dispreţuite. Caracterul integrator al amendamentului era, astfel, apreciat; motivaţia lui rusofobă, nu. Dreapta a respins compromisul sub presiunea membrilor ei est şi central europeni.
De ce un pact defensiv antibalistic pan-european ar fi împotriva intereselor României? De ce dialogul cu Rusia ar fi împotriva scutului SUA când însuşi Washingtonul îl practică? De ce este preferabil un acord ruso-american fără participarea UE? Pe cine protejează scutul de minciuni al unor jurnalişti iresponsabili?
