Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
MIZE ŞI CRIZE ROMÂNEŞTI
Dacă săptămâna trecută votul uninominal primise binecuvântarea Parlamentului, săptămâna aceasta el a fost botezat de Curtea Constituţională (CCR) şi de preşedintele ţării, într-o armonie de interese şi viziuni politice cum rar mai întâlneşti. Mama şi tatăl politicii româneşti – CCR şi Traian Băsescu – au făcut totul şi încă ceva pe deasupra, pentru ca legea privind votarea preşedinţilor de consilii judeţene să intre în vigoare de ziua copilului, 1 iunie.
Dacă săptămâna trecută votul uninominal primise binecuvântarea Parlamentului, săptămâna aceasta el a fost botezat de Curtea Constituţională (CCR) şi de preşedintele ţării, într-o armonie de interese şi viziuni politice cum rar mai întâlneşti. Mama şi tatăl politicii româneşti – CCR şi Traian Băsescu – au făcut totul şi încă ceva pe deasupra, pentru ca legea privind votarea preşedinţilor de consilii judeţene să intre în vigoare de ziua copilului, 1 iunie.
MIZE ŞI CRIZE ROMÂNEŞTI
Dacă săptămâna trecută votul uninominal primise binecuvântarea Parlamentului, săptămâna aceasta el a fost botezat de Curtea Constituţională (CCR) şi de preşedintele ţării, într-o armonie de interese şi viziuni politice cum rar mai întâlneşti. Mama şi tatăl politicii româneşti – CCR şi Traian Băsescu – au făcut totul şi încă ceva pe deasupra, pentru ca legea privind votarea preşedinţilor de consilii judeţene să intre în vigoare de ziua copilului, 1 iunie.
Astfel, cu sprjinul PSD, care a introdus pe ultima sută de metri votarea preşedinţilor de consilii judeţene prin vot direct, tătucul PD-L-ului a semnat decretul de promulgare a legii tocmai din Suedia, prinzând ultima reverberaţie pro-prezidenţială a europarlamentarelor din noiembrie trecut.
Astfel, potrivit rezultatelor de anul trecut, PD-L şi PSD au şansele cele mai mari să beneficieze de popularitatea şi influenţa propriilor baroni locali, în vreme ce partide mici (PRM, PC, UDMR) sau foarte ocupate (PNL) au puţine motive să se bucure de graba suedeză a preşedintelui de ţară.
Vremea baronilor se apropie. Cu teamă pentru unele partide şi cu bucurie pentru altele.
Deşi are cei mai mulţi aşa-zişi baroni locali rămaşi pe poziţie, PSD se poate confrunta cu un reviriment violent al demonizării publice îndreptat spre fenomene pernicioase de tip Marian Oprişan şi compania, pe care mass-media nu va ezita să îl declanşeze. Cum subiectele de campanie sunt deja plicticoase, tema corupţilor cu putere şi bani din comunităţile locale va fi preferată altor subiecte, de către presă. Cum ar fi proiectele serioase de viitor ori planurile de redresare economică locală, pe care candidaţii le-ar putea arunca în joc. Din această perspectivă, mama şi tatăl politicii româneşti au aplicat o lovitură dibace PSD-ului, în ciuda euforiei de moment a liderilor acestuia.
Bucuroşi pot fi foştii democraţi şi actualii PD-L-işti. Dacă la euro-parlamentare, 22% din voturile comunităţilor locale au mers spre PD şi PLD, este de presupus ca fuziunea celor două partide să dea tot 22, în iunie 2008. Numai că între timp sondajele de opinie arată o stagnare a apetitului pentru partidul lui tata, iar procentele tatălui se apleacă şi ele, încet, încet, spre cote câtuşi de puţin olimpice.
Marea problemă a aplicării uninominalului la preşedinţii de consilii judeţene stă în lipsa de reprezentativitate a obţinerii votului din primul tur de scrutin. În timp ce pentru candidaţii independenţi sau politicienii înscrişi pe vot uninominal legea prevede că doar cei care obţin 50% plus unu în primul tur sunt validaţi drept aleşi, preşedinţii de consilii pot fi aleşi şi cu 30%, şi cu 25%, chiar şi cu 15% din sufragiile uninominale. "Este declarat ales preşedinte al consiliului judeţean candidatul care a întrunit cel mai mare număr de voturi valabil exprimate în primul tur de scrutin. (Art. 97-1 din modificarea şi completarea Legii 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, incluse în legea votului
uninominal)
Aşadar, prima concluzie după graba suedeză a preşedintelui: baronii, tot baroni, la ei acasă. Bună treabă, dragi părinţi!
Dacă săptămâna trecută votul uninominal primise binecuvântarea Parlamentului, săptămâna aceasta el a fost botezat de Curtea Constituţională (CCR) şi de preşedintele ţării, într-o armonie de interese şi viziuni politice cum rar mai întâlneşti. Mama şi tatăl politicii româneşti – CCR şi Traian Băsescu – au făcut totul şi încă ceva pe deasupra, pentru ca legea privind votarea preşedinţilor de consilii judeţene să intre în vigoare de ziua copilului, 1 iunie.
Astfel, cu sprjinul PSD, care a introdus pe ultima sută de metri votarea preşedinţilor de consilii judeţene prin vot direct, tătucul PD-L-ului a semnat decretul de promulgare a legii tocmai din Suedia, prinzând ultima reverberaţie pro-prezidenţială a europarlamentarelor din noiembrie trecut.
Astfel, potrivit rezultatelor de anul trecut, PD-L şi PSD au şansele cele mai mari să beneficieze de popularitatea şi influenţa propriilor baroni locali, în vreme ce partide mici (PRM, PC, UDMR) sau foarte ocupate (PNL) au puţine motive să se bucure de graba suedeză a preşedintelui de ţară.
Vremea baronilor se apropie. Cu teamă pentru unele partide şi cu bucurie pentru altele.
Deşi are cei mai mulţi aşa-zişi baroni locali rămaşi pe poziţie, PSD se poate confrunta cu un reviriment violent al demonizării publice îndreptat spre fenomene pernicioase de tip Marian Oprişan şi compania, pe care mass-media nu va ezita să îl declanşeze. Cum subiectele de campanie sunt deja plicticoase, tema corupţilor cu putere şi bani din comunităţile locale va fi preferată altor subiecte, de către presă. Cum ar fi proiectele serioase de viitor ori planurile de redresare economică locală, pe care candidaţii le-ar putea arunca în joc. Din această perspectivă, mama şi tatăl politicii româneşti au aplicat o lovitură dibace PSD-ului, în ciuda euforiei de moment a liderilor acestuia.
Bucuroşi pot fi foştii democraţi şi actualii PD-L-işti. Dacă la euro-parlamentare, 22% din voturile comunităţilor locale au mers spre PD şi PLD, este de presupus ca fuziunea celor două partide să dea tot 22, în iunie 2008. Numai că între timp sondajele de opinie arată o stagnare a apetitului pentru partidul lui tata, iar procentele tatălui se apleacă şi ele, încet, încet, spre cote câtuşi de puţin olimpice.
Marea problemă a aplicării uninominalului la preşedinţii de consilii judeţene stă în lipsa de reprezentativitate a obţinerii votului din primul tur de scrutin. În timp ce pentru candidaţii independenţi sau politicienii înscrişi pe vot uninominal legea prevede că doar cei care obţin 50% plus unu în primul tur sunt validaţi drept aleşi, preşedinţii de consilii pot fi aleşi şi cu 30%, şi cu 25%, chiar şi cu 15% din sufragiile uninominale. "Este declarat ales preşedinte al consiliului judeţean candidatul care a întrunit cel mai mare număr de voturi valabil exprimate în primul tur de scrutin. (Art. 97-1 din modificarea şi completarea Legii 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, incluse în legea votului
uninominal)
Aşadar, prima concluzie după graba suedeză a preşedintelui: baronii, tot baroni, la ei acasă. Bună treabă, dragi părinţi!
Citește pe Antena3.ro
