Confruntarea politică pentru anul 2011 se cristalizează deja între două mari blocuri politice. Pe de o parte, puterea susţinută de PDL, UDMR, UNPR şi minorităţi, pe de alta, PSD, PNL şi PC. Opoziţia a luat prima startul în consolidarea unui front care să izbească în plin coaliţia guvernamentală şi pe garantul acesteia, Traian Băsescu. Observând popularitatea opoziţiei confirmată prin sondaje de opinie, cotroceniştii au decis şi ei să se coalizeze rapid.
Vor ca relaţia lor să devină oficială, cu acte şi consecinţe juridice. În primul rând, să lege UDMR-ul de glia portocalie, pentru ca maghiarii să nu fie tentaţi de o răsturnare a situaţiei, având în vedere că măsurile proaste şi extrem de nepopulare ale acestei guvernări i-a dus undeva sub pragul de intrare în Parlament. Nu ştiu dacă e ruşinos ori ba pentru un partid care a fost votat masiv în Ardeal şi este condus de un clujean fără pic de orgoliu şi pricepere, dar maghiarii sunt cei care ţin în viaţă PDL şi pe Traian Băsescu. N-ar fi nici o problemă dacă n-ar perpetua de fapt un regim care, în loc să scoată ţara din criză, o adânceşte şi mai tare.
E strict treaba domnilor Marko Bela, Kelemen Hunor şi Laszlo Borbely dacă nu pot renunţa la beneficiile personale uriaşe ale guvernării. Ele însă vor avea un efect năprasnic pentru UDMR. În paralel cu nemulţumirea electoratului maghiar pentru susţinerea acestei coaliţii, în 2012 va avea loc şi o confruntare serioasă cu viitoarea formaţiune a lui Laszlo Tokes, finanţat de Budapesta. Sunt mari şanse ca UDMR să nu mai intre în Parlament la viitoarele alegeri, dar perspectiva asta nu pare să-i deranjeze o secundă pe liderii ei, asurziţi ca nişte cheflii în frac, aflaţi în restaurantul Titanicului.
În momentul de faţă, majoritatea PDL-UDMR-UNPR-Minorităţi conduce în Camera Deputaţilor şi are probleme serioase în Senat. Am văzut cu toţii de ce sunt în stare deputaţii majorităţii, girând un uriaş furt politic, săvârşind practic infracţiuni grave sub ochii întregii lumi, fără să răspundă o clipă. E clar că se vor bate ca nişte lei pentru a controla şi Senatul, prin funcţiile pe care şi le doresc mai repede împărţite. De ce să furi doar într-o singură Cameră, când o poţi face în două? Cât timp mai există Parlament bicameral, să dea lovituri cu legi organice fraudate la vot. A devenit o specializare a lor. Operaţiunea Roberta va rămâne în istoria parlamentarismului românesc drept cea mai greţoasă şi mai jenantă acţiune de tip totalitar sub masca democraţiei. Nu ştim dacă acei hoţi prezenţi în sală în noaptea de 15 septembrie 2010 vor plăti vreodată. Trăim în România, unde legea e doar pentru căţei.
Blocul Opoziţiei are peste 65% în sondaje, dar nu poate determina pentru moment nici o răsturnare spectaculoasă în interiorul coaliţiei majoritare. Viitorul lider UDMR Kelemen Hunor i-a jurat credinţă veşnică lui Traian Băsescu, drept pentru care aşa vor rămâne jocurile până în noiembrie 2012. Slabe şanse pentru răsturnarea acestei guvernări sau pentru suspendarea preşedintelui. E o provocare uriaşă pentru liderii Opoziţiei să obţină în alegerile locale şi parlamentare un scor apropiat de cel din sondaje. Şi nu e simplu deloc, pentru că se vor lupta cu maşina infernală a Puterii, care merge cu foarte mulţi bani negri şi este condusă de un şofer diversionist şi manipulator. Prin arestările recente şi cele care vor urma, Opoziţia a fost deja provocată. Campania a început. Urmează şi alte focuri de artificii: încă un referendum, schimbarea Constituţiei, manevre DNA, stenograme etc. Cunoaşteţi deja tot arsenalul.
Între PSD-PNL-PC cu 65% şi PDL-UDMR-UNPR-Minorităţi cu 25%, lupta a început. Potrivit acestor procente măsurate sociologic, regimul Băsescu-Boc ar putea fi spulberat prin voinţa populară. Finalul nu-i totuşi chiar atât de previzibil. Lumea sărăcită şi înrăită e mai uşor manipulabilă. Ceea ce urmează va fi probabil încă un test major de maturitate pentru electoratul românesc.