Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Acum patru ani, în primăvara lui 2009, România a încheiat un acord de asistenţă financiară cu FMI, Banca Mondială şi Comisia Europeană. Suma angajată: 20 de miliarde de euro. Din când în când, de atunci, în culise sau pe scena publică se imaginează scenarii despre cum vor fi fost împărţite şi cheltuite fondurile împrumutate. Cu o anume ciclicitate şi cu modificări pe ici - pe colo, scenariile apar, dispar, iar apar şi iar dispar. În ciuda nenumăratelor clarificări cu care Banca Naţională a ieşit în faşa publicului. În februarie 2013, scenariştii au reînnodat firul. Zilele trecute, un ziar, căzând în capcană, îşi informa cititorii că Banca Naţională, potrivit unui aranjament făcut la Viena, ar fi oferit “băncilor care activează în România, sub formă de împrumut nerambursabil, câteva miliarde de euro din valuta primită de la organismele financiare europene”. Dacă acesta ar fi adevărul ar fi extrem de grav. Faptele sunt însă diametral diferite.
1) Din cele două acorduri încheiate cu partenerii internaşionali, primul, cel de asistenţă financiară a fost semnat în 2009 şi finalizat în 2011. Banii împrumutaţi au fost repartizaţi între Guvern şi Banca Naţională. Din suma angajată, de 20 de miliarde de euro, Guvernul a primit 5 miliarde de euro de la Comisia Europeană şi 2,3 miliarde de euro de la FMI - împrumut excepţional. Ambele sume au acoperit deficitul bugetar. În acelaşi timp, Guvernului i-au revenit 1 miliard de euro de la BERD şi BEI şi 1 miliard de euro de la Banca Mondială pentru proiecte de investiţii. În total, 9,3 miliarde de euro.
2) Se vede bine că nici măcar un singur euro, din banii europeni, venişi de la “organismele financiare europene” – am în vedere Comisia Europeană, căreia i s-au adăugat BERD şi BEI –, nu a ajuns la Banca Naţională. Partea de împrumut de la aceste organisme a ajuns în totalitate la Guvern. Aşadar, BNR nu avea de ce să dea ascultare, cum acuză ziarul, “ordinului dat de Barroso”, şi să împartă cu băncile comerciale ce ar fi primit de la organismele financiare europene. Din ce n-ai primit n-ai ce împărţi.
3) Restul sumei -10,7 miliarde euro - a fost angajată în exclusivitate de FMI şi a revenit Băncii Naţionale, care a renunţat la o tranşă de 1 miliard de euro, şi a tras 9,7 miliarde de euro. Toţi aceşti bani au intrat în rezerva de valute administrată de BNR, având rolul cardinal de a contribui la consolidarea credibilităşii externe a ţării. De acolo va fi plătită şi datoria, fără a implica bugetul de stat. A dat BNR, “sub formă de împrumut nerambursabil”, vreunei bănci comerciale, măcar un singur euroş Nu! Şi ar fi fost imposibil! Nu există nici măcar un singur canal prin care BNR să poată da băncilor împrumuturi nerambursabile. Nici măcar 1 euro! Dacă s-ar fi întâmplat aşa ceva, ar fi ieşit un scandal internaţional fără precedent în istoria instituţiilor financiare de pe întreaga planetă.
4) Al doilea acord, preventiv, semnat în 2011, se derulează încă. Nu a fost trasă nicio sumă. Şi nu va fi trasă. Banii sunt în ”cămară”, la FMI şi la Comisia Europeană, şi vor putea fi folosiţi numai dacă ar interveni o nevoie stringentă.
Adrian Vasilescu
P.S. Risc o ipoteză pentru eroarea de fond din scenarii: confuzia dintre verbele ”a împrumuta” şi ”a restitui”. BNR nu a dat împrumuturi băncilor ci a restituit băncilor o parte din banii lor proprii, şinuşi la Banca Centrală, în rezervele minime obligatorii.
