Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
De cateva zile, Banca Nationala a supus dezbaterii proiectul unui nou regulament de creditare. Un document ce imparte creditele in doua mari clase: pentru consum si pentru investitii imobiliare. Ambele clase avand un numitor comun: creditarea responsabila.
Dincolo de nenumaratele intentii atribuite bancii centrale de cei care s-au lansat in polemici pe marginea acestui subiect pe o scara larga, de la "inghetarea" la "blocarea" creditelor, BNR are in vedere deplina responsabilizare a celor care dau si a celor care primesc credite. Plus temperarea creditarii in valuta. Si cum, in limba romana, acest cuvant are trei intelesuri, foarte apropiate intre ele – a potoli, a modera, a domoli –, pot spune ca toate aceste sensuri corespund politicii bancii centrale. Dar nici unul dintre ele nu are vreo legatura cu sensul dat de unii dintre criticii proiectului: de inghetare sau de blocare a creditului, in general, si a celui in valuta, in special. Un astfel de deznodamant nici nu e dorit si nici nu e posibil. Cand insa limitele adevarului sunt incalcate – si Bancii Nationale i se reproseaza ca bunaoara vrea sa blocheze constructia de locuinte, desi in realitate doreste s-o incurajeze – se ajunge vrand-nevrand la dezinformarea celor care sunt interesati de viitoarea desfasurare a creditarii in Romania.
Sa judecam. Noile reguli, dincolo de faptul ca nu impun nici o limita de timp atunci cand creditul este luat in scopul unei investitii imobiliare, introduc privilegiul ipotecii numai pentru acest tip de credit. In schimb, ipoteca nu va mai fi un privilegiu in cazul creditului de consum. In sensul ca, garantat cu ipoteca pe o casa ori fara o ipoteca, durata unui credit de consum nu va putea sa depaseasca cinci ani.
Daca, in cazul creditelor pentru investitii imobiliare, in linii generale va fi mentinut regimul actual, creditele de consum vor avea un regim ce va fi schimbat in buna masura. Am amintit deja limita maxima de cinci ani. Ea exprima o revenire la normalitate. Fiindca nu era firesc sa fie date credite pe 10-15 ani pentru procurarea unor bunuri de consum. Nu rareori, debitorul continua sa fie dator si sa plateasca rate pentru bunuri deja iesite din uz, moral sau chiar fizic.
Creditarea responsabila va afecta si creditele mici. Acele credite (de consum) ce nu depasesc suma de 20.000 de lei. Sau 5.000 de euro. Pentru ca tocmai ele, acum, dau de furca bancilor. Intai si intai pentru ca bancile au dat cu foarte mare usurinta astfel de credite. Si daca au fost larg deschise caile de acces, o parte a populatiei a dat buzna fara sa se intrebe cum isi va achita datoriile catre banci. Si a iesit rau.
Iata cateva cifre relevante. In totalul creditelor acordate persoanelor fizice, ponderea imprumuturilor mici este de 18 la suta. In schimb, in totalul restantelor inregistrate pana la aceasta ora, ponderea restantelor la creditele mici este de 40 la suta. La creditele mai mari de 20.000 de lei sau 5.000 de euro, restantele sunt numai de 4,1 la suta. Vedem limpede, din aceasta diferenta, ca responsabilitatea sporita cu care bancile au acordat creditele mari se regaseste acum in numarul mic de restante. Si invers, usurinta cu care bancile au dat acces la creditele mici se intoarce acum impotriva lor cu un noian de restante.
Banca Nationala nu intentioneaza nicidecum sa blocheze creditul de consum. Dar vrea, prin noile reglementari, sa-l readuca in normalitate. Unde-i descurajarea? Desigur, numai in inchipuirea celor care au interpretat in graba documentul supus dezbaterii.
Citește pe Antena3.ro
