Scria un ganditor: cand ma analizez, sunt foarte sever; cand ma compar, devin ingaduitor. Daca analizam,la nivelul anului curent,ritmurile cresterii economice din tara noastra – facand deci abstractie de poverile istorice – vom continua sa gasim nenumarate motive pentru critici dintre cele mai aspre. Daca insa le comparam cu ritmurile din alte tari…
Saptamana trecuta, INS a publicat cifrele PIB-ului din cel de-al doilea trimestru al acestui an. Crestere plus. Dupa doua trimestre de usoara contractie.
Detaliez. In cel de-al patrulea trimestru din 2011, PIB-ul in date ajustate sezonier a fost cu semnul minus: scadere de 0,2 la suta fata de trimestrul al treilea. In trimestrul urmator, primul din anul 2012, cresterea a fost tot cu semnul minus. Un minus de numai 0,1 la suta. Dar statistica nu se tocmeste: minus 0,2 in trimestrul IV din 2011 + minus 0,1 in trimestrul I din 2012 = recesiune. In trimestrul al doilea din acest an cursul recesiunii a fost insa intrerupt. Plusul de PIB n-a fost mare: 0,5 la suta. Daca il analizam. Daca il comparam, a fost mare. A fost chiar foarte mare.
Cresterea noastra economica din cel de-al doilea trimestru a fost peste plusurile din SUA si din Japonia. In perimetrul Uniunii Europene, a fost peste plusurile din Germania, din Olanda si din Austria. Daca avem in vedere cifrele pozitive. Pentru ca multe dintre tarile europene au inregistrat cresteri negative: Belgia, Cehia, Spania, Italia, Cipru, Ungaria, Portugalia, Finlanda, Marea Britanie. Grecia nu si-a comunicat cifrele. Iar Franta a intrat in al treilea trimestru consecutiv de crestere zero. Vantul rece al recesiunii sufla peste Uniunea Europeana.
Merita sa vedem ce sta in spatele acestei cresteri de 0,5 la suta din trimestrul al doilea. Statistica, in comunicatul de saptamana trecuta, nu ne da informatii. O va face abia in 6 septembrie. Punand insa cap la cap rezultatele sectoriale de pana la 30 iunie 2012, cele din domeniile determinante pentru cresterea economica, obtinem un tablou edificator.
In doua sectoare, determinarile au fost negative. Unul dintre ele, comertul cu automobile si motociclete, trage ponoasele legaturii directe cu creditele bancare. Caci bancile sunt inca stranse la punga. Un alt sector, serviciile de piata prestate populatiei, a inregistrat de asemenea caderi semnificative. Motivul fiind reducerea veniturilor populatiei. PIB-ul ar fi urcat mai mult in trimestrul doi daca aceste doua sectoare ar fi recastigat macar o parte din avalansa de consumatori de dinainte de criza.
De unde atunci cresterea plus? Exporturile au continuat sa creasca, desi cu mult sub cifrele din 2011. La fel serviciile asociate exporturilor. Productia industriala a inregistrat si ea sporuri, mai cu seama la bunurile de capital si la cele de folosinta indelungata. Cifre mari au fost inregistrate de serviciile de piata prestate intreprinderilor. Si, in sfarsit, comertul cu amanuntul (domeniu semnificativ pentru consumul populatiei) a urcat cu peste 4 la suta.
Ce va urma? Desigur, doua trimestre (al treilea si al patrulea) ce vor fi decisive pentru cresterea economica din acest an. FMI a redus prognoza la 0,9 la suta. Mentinand insa semnul plus. Alte prognoze, de sorginte interna, privesc insa deasupra cifrei unu. Timpul va arata cine are dreptate.