Mărturisesc deschis:pe zi ce trece mă încearcă tot mai des ideea că în campania de susținere a Laurei Kovesi la șefia viitorului Parchet European se regăsesc, din plin, învățăturile genialului precursor al literaturii contemporane a absurdului, eternul și fascinantul Ion Luca Caragiale! Altminteri cu greu ne putem explica- în termenii logicii clasice și chiar ai bunului simț- spectaculoasele răsturnări de situații și repoziționări ale unor dintre principalii combatanți.Să recapitulăm:aseară, un comunicat publicat pe pagina instituției prezidențiale ne informa că, în cadrul unei convorbiri telefonice pe care a avut-o cu (încă) președintele României, Klaus Iohannis, Emmanuel Macron, președintele Franței, a transmis că va retrage candidatura lui Jean Francois Bonhert, așa încât Laura Kovesi va avea pârtia liberă pentru a accede în această înaltă demnitate. Numai că, la scurt timp, Dacian Cioloș, fost premier tehnocrat al ,,guvernului meu’’(Klaus Iohannis dixit!) a ieșit la rampă cu o declarație în care contrazice categoric anunțul comunicatorilor din Dealul Cotrocenilor. Aducând și argumente pe baza cărora a putut trage concluzia că președintele Macron nu are cum să îl retragă pe contracandidatul francez de vreme ce ,,nu el l-a numit’’.
Are,atunci, perfectă îndreptățire confratele Dan Constantin să facă această remarcă usturătoare și foarte la obiect:,,Problema rămâne:cine a mințit?Iohannis care i-a atribuit lui Macron acțiuni imposibile sau Macron care l-a adormit cu vorbe goale pe Iohannis?’’ Ce mai la deal la vale, suntem în plin univers al lui Caragiale și nu pot decât să mă gândesc ce ar fi scos Nenea Iancu dintr-o asemenea întâmplare?!
Dar mai stați o țâră, fiindcă, vorba clipului publicitar, asta nu este totul! Dacă mergem pe firul lucrurilor, ajungem și la o postare a aceluiași domn Dacian Cioloș care, pe 5 iulie anul curent, ne dădea următoarea veste:,,Am discutat cu președintele Emmanel Macron despre finalizarea procedurii de desemnare a procurorului european. Am convenit să lucrăm împreună cu pentru a realiza cât mai repede nominalizarea șefului Parchetului European pornind de la sprijinul pe care Laura Codruța Kovesi l-a obținut în Parchetul European’’. Drept pentru care, putem, zic eu, să reformulăm problema pusă de Dan Constantin în termeni noi , perfect adecvați situației: de data aceasta, cine a mințit? Dacian Cioloș care i-a atribuit lui Macron acțiuni imposibile sau Macron care l-a adormit cu vorbe goale pe Dacian Cioloș?
Dar, până să ajungem la o concluzie realistă, temeinică și verosimilă, haideți să vedem și de ce și-a schimbat, Dacian Cioloș, poziția cu 180 de grade poziția… Foarte simplu, și-a schimbat-o pentru că, între timp, Alianța 2020 USR-PLUS a decis să îi arunce în luptă pe Dan Barna, pentru funcția de președinte al României, lui Dacian Cioloș fiindu-i rezervat fotoliu de prim ministru. De unde reiese că lanțul de iubire dintre actualul (încă) președinte, el însuși declarat competitor în cursa pentru Președinția României și foștii săi aliați s-a rupt irevocabil. Mă rog, irevocabilul acesta ținând până după prezidențiale, fiindcă, după asta, vorba românului, om trăi și om vedea. Este,atunci, de la sine înțeles că în aceste împrejurări, o importantă miză electorală, care va necesita multă muniție, va fi exact aceea a de-credibilizării preopinentului. Sau, după caz, al discreditării reciproce, unde funcționează inatacabilul principiu ,,fiecare are perfectă dreptate în ceea ce spune de rău despre celălalt!’’
Și uite așa, tehnocratul Dacian Cioloș a găsit ocazia să îl arate cu degetul pe politicianul Klaus Iohannis. Uitând (sau crezând că și noi am uitat!) că și domnia sa a declarat cam aceleași lucruri decare îl acuză pe fostul său șef ierarhic superior pe linie de stat de drept. Care, deocamdată, nu a răspuns acuzelor, ceea ce ar putea să îi creeze oareșce oi și grele probleme la capitolul credibilitate. Credibilitate care, mai ales după recenta decizie a Curții Constituționale despre referendumul din 26 mai, este din ce în ce mai firavă.
Spuneți și dumneavoastră, nu-i așa că în toată această poveste regăsim ceva din lumea personajelor lui Nenea Iancu și din moravurile lor? Unde mai pui că suntem abia în luna iulie și până la finala prezidențialelor va mai curge apă pe Dâmbovița, așa că s-ar foarte putea să avem parte și de alte surprize. Să nu vă fie atunci de mirare ca, aflând că numele său este direct implicat în acest talmeș-balmeș,însuși președintele Emmanuel Macron să facă o declarație în care să spună, cu subiect și predicat, despre cum crede domnia sa să stau lucrurile. Atunci să te ții, alte declarații, alte acuze și alte dezvinovățiri! Deocamdată, o informație de ultimă oră ne avertizează că pe site-ul oficial al Palatului Elysee nu figurează și convorbirea telefonică pe care (încă) președintele României susține că a avut-o cu omologul său francez. Așa că îi dau din nou dreptate lui Dan Constantin care, comentând informația, constată că e ceva putred în Danemarca …
Dar, până la asta, eu zic să privim, cu detașare și cu oarecare distanță, toată această poveste, știut fiind că acum ne frige buza să aflăm ce post de comisar european ne va fi oferit la Bruxelles și, bineînțeles, cum se va finaliza campania propagandistică pentru căftănirea doamnei Nefertiti ca șefă a Parchetului European. Motiv pentru care nu pot decât să închei decât tot cu o zicere a lui Ghiță Pristanda, acest emblematic personaj al lui Nenea Iancu: „Curat constituțional! Muzica! Muzica!’’