Cele cinci bugete ale preşedintelui

La vreme de criză, toate statele adoptă bugete de austeritate, tăind din cheltuieli, de oriunde se poate. Nici România nu face excepţie de la regulă. Numai că în cazul nostru austeritatea nu serveşte la mare lucru. Pentru că, spre deosebire de alte state, România pare să aibă nu unul, ci vreo cinci bugete.

La asta mă gândeam privind vizita lui Traian Băsescu în secuime. Sigur, cu acel prilej au fost transmise mai multe mesaje, pentru mai multe feluri de public. Preşedintele ştie foarte bine că Vadim Tudor nu mai e în Parlament, dar electoratul lui continuă să existe şi ar putea fi mobilizat la urne dacă se apasă pe pedalele necesare. Aşa se explică mesajul ferm "antiautonomie" al lui Băsescu, de la Budapesta, altfel în afara uzanţelor diplomatice şi fără justificări reale în planul politicii externe. Aşa se explică şi ideea reluării din vocabularul de început al anilor ’90 a formulei "epurării etnice" a românilor din Harghita şi Covasna, expresie hazardată pentru un şef de stat, dar extrasă, literă cu literă, din mesajele lui Vadim Tudor. Nu vreau să pară că accept o anumită evoluţie din administraţia locală în "Harcov" care a dus la o prevalenţă masivă, nejustificată, a maghiarilor în dauna românilor. Am afirmat, de altfel, acest lucru de nenumărate ori. Şi am luat şi unele măsuri, în calitate de prim-ministru.

Dar este clar că Băsescu vrea să se asigure de sprijinul românilor naţionalişti în noiembrie. Şi oricât de straniu ar părea, nici votul maghiar nu i-ar prinde rău. De altfel, la referendumul din mai 2007, privind demiterea, Traian Băsescu a obţinut 83% din voturile din Covasna şi 75% din cele din Harghita. Ulterior, el a ajutat masiv crearea unei formule politice a radicalilor maghiari – Partidul Civic Maghiar – şi a sugerat ca limba română să fie predată copiilor maghiari ca şi cum ar fi o limbă străină. Aşa că, îmbinând bastonul şi caşcavalul, el a promis în secuime o mulţime de investiţii în proiecte diverse pentru care a anunţat că va interveni personal pe lângă miniştrii de profil.

Problema principală care apare aici este aceea că aceste proiecte nu au fost cuprinse în bugetul trimis Parlamentului şi nici nu mai au timp să fie cuprinse. Sigur, ăsta e un amănunt nesemnificativ. Ele vor pleca la drum şi aşa, nebugetate. Pentru că preşedintele şi-a pus obrazul în joc.

Uite aşa ajungem la un al doilea buget de stat care pare născut sub influenţe belaruse: cel aflat la dispoziţia discreţionară a preşedintelui. (Lukaşenko chiar are oficial aşa ceva).

Din păcate, lucrurile nu se opresc aici. Traian Băsescu are nevoie şi de un buget pe placul pediştilor care s-au dovedit utili şi harnici cu ocazia referendumului şi trebuie să rămână utili şi harnici şi în toamnă. În special pentru turism – motorul turbo al economiei româneşti. Mai e nevoie şi de un buget pe placul pesedeului fără de care nu e posibilă (încă) o majoritate parlamentară. Mda, dar nu suntem singuri pe lume. Mai e nevoie şi de un buget care să fie pe placul FMI-ului, altfel nu avem parte de împrumuturi pe pieţele externe. În fine, parcă ar fi necesar şi un buget de austeritate care să ţină seama de criză, de nevoia relansării economice şi de problemele sociale care apar şi se vor dezvolta inevitabil.

Dacă privim cu atenţie, toate aceste bugete se cam bat cap în cap. Fiecare încearcă să rezolve interese aflate în divergenţă cu alte interese, din alte bugete. Pentru raţiuni de imagine (statul român nu trebuie să pară schizoid) cele cinci bugete se topesc în unul singur, textul discutat săptămâna asta în Parlament.

Scopul lui nu e acela de a trece ţara prin criză ci, aşa cum am încercat să arăt, să-i asigure lui Traian Băsescu condiţiile, relaţiile şi atmosfera necesare realegerii ca preşedinte în decembrie. Sau poate în octombrie?

Ca o concluzie optimistă, totuşi, la vizita în secuime, aş aminti ce spunea, în 2007, Laszlo Tökes: "Nici din cunoştinţele mele istorice, nici din experienţă nu cunosc vreun politician român care ar fi în stare să-şi schimbe atitudinea de bază atât de mult în favoarea maghiarilor ca domnul preşedinte Băsescu", şi nu are dreptate? În 2004, după ce a obţinut voturile lui Vadim, în turul doi, nu le-a oferit membrilor PRM un guvern cu UDMR?

Buget bun şi succes în alegeri!