Cele două Elveții

La 9 februarie, 50,34% din electoratul elvețian a votat împotriva "statului de drept" european, pronunțându-se pentru o reglementare dură a imigrației. De fapt, în favoarea reintroducerii cotelor pentru cetățenii Uniunii Europene. În acest fel, este, practic, denunțat Acordul din 1999 (intrat în vigoare în 2002), asupra liberei circulații a persoanelor între UE și Elveția. În esență, este afectat principiul liberei circulații a persoanelor în spațiul juridic european.

În aceste condiții, va putea rămâne Elveția în Spațiul Schengen - în care intrase în 2005? Va putea menține Elveția acordurile bilaterale cu UE în domenii importante - comerț, transport, agricultură, cercetare?

Inițiativa partidului "Uniunea Democratică de Centru" a obținut câștig de cauză în fața tuturor celorlalte partide și a mediului economic. Ea a reprezentat o a treia victorie prin referendum a UDC, după voturile referitoare la interzicerea minaretelor și trimiterea în țările lor a persoanelor condamnate.

Este evidentă o reacție crescândă împotriva imigrației și în alte state europene - Marea Britanie, Franța, Germania, partidele anti-europene și anti-imigrație câștigând tot mai mult teren. Vom vedea efectele la alegerile pan-europene din luna mai.

Ceea ce este interesant este felul în care s-a structurat votul din 9 februarie. Practic, electoratul elvețian urban (Zürich, Lausanne, Fribourg, Valais - unde se află, de altfel, cei mai mulți imigranți) a votat împotriva inițiativei UDC, în timp ce electoratul rural a votat masiv în favoarea inițiativei.

S-au conturat astfel două Elveții, cu poziții radical diferite în această chestiune.

Din păcate pentru Elveția, consecințele economice pot fi destul de serioase iar pentru UE acest vot poate fi începutul repunerii în discuție a unor valori ce fundamentează statul de drept.