x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Editoriale Ceva ce trebuie uitat

Ceva ce trebuie uitat

de Tudor Octavian    |    25 Aug 2005   •   00:00
Ceva ce trebuie uitat

Toate societatile isi ie-rarhizeaza valorile conform cu un sistem bine articulat de criterii. In Romania de azi, functioneaza autoritar numai doua criterii - banii si publicitatea - primul din ele subsumandu-si-l de regula si pe al doilea.

Evreii au o vorba: notorietatea inseamna bani in drum. Cu cat esti mai cunoscut, cu atat mai usor obtii totul, iar inlesnirile sunt bani nemunciti, bani in drum, venind dintr-un prinos de admiratie si recunoastere publica. Partea proasta cu aceste cauze, care au dat peste cap viata majoritatii populatiei autohtone, e ca n-au nimic nou in ele. Sunt vechi de cand lumea. Oamenii ar vrea ca, pentru stricarea tuturor criteriilor cu care si-au construit pana in 1990 vietile, sa primeasca explicatii in premiera, socante si de natura sa-i convinga de iminenta cauzelor. "Da, domnule - vrea sa-si spuna omul de rand - o duc prost, dar macar stiu de ce, sa stiu unde nu sunt eu bun, unde nu ma potrivesc cu vremurile".

Omul de rand insa nu intelege si n-o sa inteleaga nimic pan-o muri, deoarece ordinea lucrurilor in Romania de azi e contra intregului sau sistem de valori etice. El nu o sa priceapa de ce un curvoi de televiziune se scalda in bani si-i chemata mereu sa-si rasfete prostia si fesele pe toate canalele, iar profesorii sunt bataia de joc a tuturor guvernarilor. Omul de rand nu poate sa priceapa cum s-a ajuns ca politistii sa fie batuti zilnic de hoti si cum e posibil ca satrele sa terorizeze spitalele, iar statul sa stea neputincios si ca prostul numind asta dreptul minoritatilor.

Era normal ca, dupa 1990, toate domeniile vietii sociale sa-si primeneasca ierarhiile. Dar faptul ca niste ierarhii fortate politic au fost inlocuite cu altele controlate de bani, in tot locul si-n tot timpul, e un necaz si mai mare. Cu bani, poate fi dirijata notorietatea astfel ca un chirurg avut sa fie solicitat mai mult decat unul cu adevarat talentat. In breasla, medicii fac inca deosebirea dintre doctorul politician, care da cu clanta - cu pacienti care isi dau duhul, fericiti c-au fost ciopartiti de o celebritate - si meseriasul mare. Insa si medicii onesti cedeaza moral, obosesc in lupta pentru o ierarhizare bazata pe valoare, deoarece nimic nu prevesteste o reoranduire responsabila a criteriilor, incepand de sus.

Cea mai consistenta notorietate o asigura televiziunea. Simpla aparitie pe ecran il face pe traficant aproape imun in fata legii, iar pe banditul cu atuuri parlamentare un erou. Pur si simplu nu inteleg de ce nu-s impiedicati prin lege avocatii sa clameze la televiziune, in gura mare si la orele cand toata natiunea se zgaieste la stiri, nevinovatia unor criminali dovediti. Ce cauta avocatii diavolului pe micul ecran, cand procurorii si judecatorii lucreaza la aceleasi cauze numai si numai in institutiile Justitiei? E clar ca aici ar trebui sa intervina energic CNA-ul. Dar si Consiliul National al Audiovizualului e timorat de coalitia celor doua criterii ce face astfel stat in stat: banii si notorietatea.

Nu cred ca e vorba de presiuni din afara. Cred ca e doar un vid de criterii, e neputinta de a discerne intre bine si rau, intr-o tara si un veac, in care raul e mult mai bine imbracat si mai galagios decat binele.
×
Subiecte în articol: editorial