Cine profită de pe urma volatilităţii excesive?

Euro s-a apreciat agresiv faţă de dolar după declaraţiile preşedintelui BCE privind renunţarea la relaxarea cantitativă (QE).

Anterior am anticipat că euro se va aprecia până la 1,155, dar la 1,164 dolari/euro şi 0,896 lire sterline/euro întărirea pare excesivă.

Evoluţiile au loc pe fondul negocierile pentru Brexit, dat cu precizarea că Marea Britanie are o infrastructură mai bunâ decât UE şi ia în calcul majorarea dobânzilor pentru a evita migraţia capitalurilor.

În acelaşi timp, în SUA, indicatorii economici nu validează măririle de dobânzi şi e incert dacă vorbim de un trend.

Euro se apreciază în situaţia în care menţinerea preţului activelor a oprit căderea PIB-ului zonei euro, dar nu a repornit inflaţia. O monedă rămasă tare după QE e posibil să afecteze atât creşterea economică cât şi pe cea a preţurilor.

Cea mai importantă întrebare este însă cine profită cel mai mult de pe urma volatilităţii excesive? Rusia, ţară condusă pe principii militare, cam la fel cum se încearcă şi în SUA, unde nu se mai relaxează fiscalitatea şi nu se mai renunţă la Obamacare.

Observăm două zone conduse militar şi două politic, UE şi Marea Britanie. Dar, în măsura în care Brexitul incumbă o gândire militară, probabil că şi Regatul Unit va face acest pas, fiindcă e greu de acceptat ceea ce fac politicienii acum. Prin ezitările lor pierd bani şi paşi importanţi în bătălia care încă nu e numită oficial război.

Avem, aşadar, o situaţie în care gândirea politică nu trebui să prevaleze în faţa celei militare. Se observă existenţa unei legislaţii defectuoase, un politic slab şi corupt, şi atunci e necesar ca armata să arbitreze excepţiile de la democraţie. Iată ceea ce trebuie să înţeleagă UE şi UK, a căror evoluţie a monedelor arată că se zbat într-o mare nebuloasă.

Asta cu menţiunea că acest concept, de democraţie, a venit în condiţiile unei egalizări a nivelului educaţional şi a acceptării de către militar şi politic ca fiind o modalitate optimă de dezvoltare. Din păcate însă, în prezent, remarcăm diferenţe educaţionale majore şi o neconcordanţă între militar şi politic, ceea ce face să existe o problemă legată de democraţie.