Spuneam intr-unul dintre editorialele trecute ca politicianul trebuie sa fie in slujba cetateanului pentru ca, in momentul in care ii acorda votul, electoratul investeste in el incredere si speranta. Pentru a fi eficienta, relatia dintre politician si electorat trebuie sa fie una in ambele sensuri. Politicianul are datoria sa se informeze in permanenta in legatura cu nevoile cetateanului si sa isi fixeze prioritatile politice in functie de acestea, iar cetateanul trebuie sa urmareasca activitatea politicianului in care a investit si sa vada in ce masura actiunile acestuia sunt in corelatie cu programul anuntat in campania electorala si cu nevoile sale reale.
Fireste, toate acestea sunt vorbe frumoase care se afla in arsenalul retoric al oricarui politician, din orice partid. Cum se poate stabili insa o relatie directa de comunicare intre alegator si cel ales? Va propun o cale foarte simpla, la indemana noastra, care ar putea reforma radical viata noastra politica. In esenta, ar fi vorba de introducerea votului uninominal in alegerile parlamentare, dublata de obligativitatea votului nominal, transparent, in cazul legilor votate in plenul Parlamentului si al avizelor din comisiile de specialitate. Argumentele in favoarea votului uninominal au fost formulate cu ocazia amplelor campanii purtate de organizatii ale societatii civile si nu voi insista asupra lor. Este insa clar ca este mai bine ca si cetateanul sa-si dea votul unei persoane in care crede in locul unui vot mecanic, pe o lista cvasiabstracta, cu nume de care nu a auzit niciodata. Optand pentru o persoana, alegatorul se simte mai responsabil si are tot interesul sa urmareasca in ce masura alesul sau s-a aratat demn de increderea ce i-a fost acordata. Pentru ca alegatorul sa fie informat, in permanenta, in legatura cu activitatea alesului sau, trebuie insa ca, la nivelul Parlamentului, sa se introduca, in mod obligatoriu, votul nominal, transparent. In felul acesta, alegatorul va sti in mod concret cum a votat politicianul pe care el l-a trimis in Parlament un anumit proiect de lege sau care a fost pozitia sa in comisia de specialitate din care face parte. Este aproape inutil de spus ca, prin aceasta, responsabilitatea politicianului sporeste considerabil. stiind ca votul sau este public, la dispozitia presei si a electoratului, el se va feri sa mai voteze aberatii legislative (marirea indecenta a propriilor salarii, pensii speciale, acte legislative in favoarea unei infime clientele politice). Sau, daca o va face, isi va asuma riscurile de rigoare. Cei care l-au votat vor sti care sunt adevaratele sale prioritati politice si, la urmatoarele alegeri, in conditiile votului uninominal, prea putini se vor mai arata dispusi sa investeasca din nou intr-un asemenea politician. Votul uninominal in alegeri, combinat cu votul nominal, transparent in Parlament, duce la o relatie corecta intre alegator si ales. Alegatorul stie cu precizie carui politician i-a acordat votul, iar politicianul trebuie sa stie ca activitatea sa poate fi monitorizata, pana la cele mai mici detalii, de actualul si, poate, viitorul sau alegator.Citește pe Antena3.ro