Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Când vorbim de Uniunea Europeană spunem libera circulaţie a persoanelor, mărfurilor, serviciilor şi capitalurilor. Din păcate însă, dacă doreşti să-ţi muţi toţi banii de la bănci din Cipru - un stat UE care mai e şi membru al zonei euro - nu poţi, deşi respectivele entităţi bancare nu sunt declarate în faliment. |n aceste condiţii, dacă unul dintre cele patru principii pe care s-a constituit UE e încălcat, statul cipriot ar trebui să i se pună în vedere să părăsească Uniunea.
Dar în loc să propună excluderea Ciprului din UE, pentru încălcarea principiilor fundamentale, ştiţi ce face Comisia Europeană? Comunică prin vocea comisarului pentru afaceri economice şi financiare, Olli Rehn, că doreşte să impună deponenţilor care deţin economisiri peste pragul de garantare de 100.000 de euro să devină acţionari la băncile unde şi-au plasat banii. Cu alte cuvinte, în loc să elimine statul insular din spaţiul comunitar, Uniunea Europeană confirmă, practic, că renunţă la unul dintre principiile care stau la baza constituirii sale. Iar în contextul în care o astfel de iniţiativă va deveni aplicabilă în toate ţările UE, Cipru nu va fi o excepţie, ci un precedent ce se doreşte a fi generalizat.
Spuneam într-un alt editorial că atunci când se invocă posibilitatea legării economisirilor de performanţa activelor, deponenţilor li se schimbă profilul de risc fără a fi avertizaţi. De asemenea, merită remarcat că banii trebuie scoşi exact în aceleaşi condiţii în care au fost depuşi, pentru că altfel discutăm de o schimbare a regulilor jocului în timpul jocului. Şi atunci e legitim să se întrebe cei care au împrumutat statele pe 30-50 de ani ce încredere pot avea. |nsă chiar şi în aceste condiţii trebuie subliniat că tentativa de a-i transforma cu forţa pe deponenţi în investitori pare un foc de paie pe lângă încălcarea unuia dintre principiile fundamentale ale UE.
Continuând pe această linie, a principiilor pe baza cărora se clădeşte încrederea, o altă problematică o reprezintă spaţiul Schengen. Respectiva zonă de liberă circulaţie a persoanelor, dar şi a mărfurilor, include şi state non-UE precum Elveţia, Liechtenstein, Norvegia şi Islanda, fără a cuprinde însă membri UE cu drepturi depline, precum România şi Bulgaria. Dar nici Marea Britanie şi Irlanda nu fac parte din spaţiul Schengen, conştiente că s-au încălcat principiile pe baza cărora s-a creat UE atunci când Europa continentală s-a folosit de state din afara Uniunii pentru a restricţiona libera circulaţie a persoanelor şi mărfurilor.
Din câte se observă trei dintre libertăţile fundamentale ale UE sunt încălcate flagrant, ce mai rămâne? Libera circulaţie a serviciilor, însă acestea sunt în cea mai mare parte non-tradable. Adică, nu se pot tranzacţiona în afara spaţiului naţional. Şi atunci fără a avea, cu adevărat, o liberă circulaţie a persoanelor, mărfurilor, serviciilor şi capitalurilor, despre ce Uniune Europeană vorbim?
Citește pe Antena3.ro
