x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Editoriale CIS – document istoric (I)

CIS – document istoric (I)

de Ilie Serbanescu    |    09 Noi 2010   •   00:00

Consiliul Investitorilor Străini (CIS) a prezentat un fel de plan de acţiune pentru relansarea economică a României. Are vreo 80 de propuneri-recomandări, din care primele 12 ar putea duce - spune CIS - la o creştere economică de peste 11% până în 2015.

Mărturisesc că am studiat cu înfrigurare documentul cu propunerile sale, măcar şi pentru faptul că este primul de acest gen elaborat de reprezentanţi în România ai capitalului străin. În plus, este prima reacţie oficială a capitalului străin de la declanşarea crizei economice. Personal, am interpretat tăcerea de până acum faţă de politicile economice derulate în România în contextul crizei - care a contrastat izbitor cu criticile şi lamentaţiile extrem de vocale ale reprezentanţilor capitalului autohton - ca o aprobare a acestor politici. Şi la o analiză atentă, capitalul străin nici n-ar fi avut de ce să se plângă, deoarece respectivele politici - atât cele ale Guvernului, cât şi, poate mai ales, cele ale băncii centrale, toate orchestrate de FMI - au avut aproape o jenantă grijă ca nu cumva capitalul străin să plătească ceva - măcar acolo o părticică - din factura crizei în România, deşi a avut o contribuţie masivă la dezarticularea economică internă şi la vulnerabilizarea externă care au majorat excesiv nota de plată.

Înfrigurarea cu care am citit acest document era legată, în fond, de faptul că aveam să cunosc poziţiile, ca să spunem aşa publice, ale capitalului străin despre rolul pe care îl atribuie României în context european, poziţii evident imposibil de evitat sau, chiar dacă se încerca un asemenea lucru, imposibil de disimulat, căci aveau să fie trădate de înseşi măsurile preconizate.

Capitalul străin - de fapt, capitalul vest-european, căci altul nu prea este prezent aici - rezervă, fără echivoc, României un rol aproape exclusiv de periferie bananieră pentru centru. Ştiam acest lucru, căci se vedea de la o poştă prin structura implicării şi comportamentul capitalului vest-european în România. Acum, prin acest document, există confirmarea publică, directă şi indirectă, chiar dacă nu în formulări explicite. Măsurile cerute sau, mă rog, "recomandate" vorbesc de la sine.

Cele mai multe dintre acestea exprimă interese de profit imediat şi facil ale capitalului străin: introducerea unui registru transparent de creanţe asupra bugetului de stat, cu scadenţe atribuite, prin care să se contribuie la fluidizarea plăţilor către sectorul privat (nici un cuvânt despre creanţele de zece ori mai mari ale statului la sectorul privat şi care probabil în concepţia CIS contribuie chiar la dezvoltare! - n.n.); lansarea programului "Prima casă 3", cu garanţie redusă din partea statului pentru mărirea finanţărilor de la bănci (care bănci?! - desigur străine, căci altele nu prea mai sunt! - n.n.); crearea unor facilităţi de creditare subvenţionată pentru IMM-uri prin contribuţia sectorului public, care s-o susţină pe cea a băncilor finanţatoare; înfiinţarea unei bănci sau a unui fond de dezvoltare (probabil private - n.n.) pentru îmbunătăţirea absorbţiei fondurilor europene; dezvoltarea pieţelor de capital prin listarea Fondului Proprietatea pe piaţa externă şi privatizarea companiilor de stat; reducerea rezervelor minime obligatorii în valută la BNR ale băncilor (străine, desigur, căci altele nu mai sunt - n.n.); flexibilizarea legislaţiei muncii (citeşte mai degrabă "sclavagizarea" forţei de muncă, aşa cum i-ar sta bine forţei de muncă de la periferie - n.n.).

După cum se constată, producţia - marele absent în modelul economic hărăzit României - şi ce să mai vorbim de industrie şi agricultură nu se numără, în concepţia CIS, care reuneşte investitorii străini printre priorităţile pe care ar trebui să le aibă în vedere autorităţile de la Bucureşti.

În naivitatea mea încă existentă şi evident deloc scuzabilă, mă aşteptam la anunţarea unui program de investiţii din partea CIS în România, dacă nu pe industrie şi agricultură, măcar în infrastructură, a cărei precaritate este atât de căinată de investitorii străini. Aşteptaţi-o, fraţilor, de la statul român! Căci va veni curând-curând, la Sfântul Aşteaptă!

(Va continua)

×
Subiecte în articol: editorial