Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Mișcările politice pentru căderea Guvernului Cîțu nu pot fi puse exclusiv în seama supărării neomarxiștilor care au rămas fără câțiva miniștri remaniați. Acesta este doar primul motiv, pus la vedere. Nici conflictele din interiorul PNL, acutizate de congresul partidului, nu pot duce singure la demiterea prim-ministrului, devenit președintele liberalilor cu poziția cea mai fragilă din istoria recentă a formațiunii. Cauza trebuie căutată în rațiunile economice de ansamblu, presante, care impun o schimbare a echipei guvernamentale, deja epuizată după primele luni de exercitare a mandatului unei coaliții ce părea „beton”, împănată cu promisiuni prin primăvară.
În sondajele de opinie, primele dintre problemele de interes ale românilor sunt creșterea prețurilor și asigurarea locului de muncă și abia pe locul trei sănătatea. Populația nu-și dorește un alt guvern musai pentru a crește vaccinarea sau care să gestioneze altfel purtarea măștii și învățământul online. Or, a da o importanță excesivă dezbaterii privind numărul paturilor în ATI sau restrângerii dreptului la mișcare în carantină ar însemna să ne îndepărtăm de prioritatea pe care o acordă omul de rând mijloacelor lui de trai, asigurate prin salarii, pensii sau muncă la negru. Pe această primă linie de front se află plasată disputa pentru Palatul Victoria. USR nu a plecat din guvern pentru că ministrul justiției nu a dus la capăt desființarea secției speciale. A fost sfătuit de „salvatorii” săi din spatele scenei să se retragă, pentru a scăpa de răspunderea problemelor ce au să vină.
Guvernul Cîțu are în față presiunea iernii care aduce în stare critică pentru milioane de familii factura la energie. Creșterile de preț la gaz, energie electrică, lemn de foc nu sunt de această dată conjuncturale. Dacă ar fi fost doar un foc de paie, guvernul putea să dea semnale pentru calmare. Dar, după prețul pâinii, cel al energiei a devenit foarte „politic” și nu va fi reașezat pe nivelurile de acum un an prin controale de spectacol, aruncând răspunderea pe multinaționale, ruși sau „băieții deștepți”. Schimbări structurale nu sunt posibile pe termen scurt, iar la noi, ca și în fotbal, nimeni nu are timp să aștepte rezultate mai bune cu anii. Iată de ce este de preferat scoaterea lui Cîțu din joc și pasarea rolului de premier unei alte figuri mai puțin uzate, cu charismă, în stare să asigure o minimă empatie cu populația cu venituri diminuate.
Misiunea cea mai complicată din guvern o are, cum am mai scris, ministrul energiei, Virgil Popescu. O schimbare de guvern ar permite și o reconfigurare rapidă a structurii executivului, dând atribuții sporite și o arie de responsabilități mai largi acestui minister. Creșterile de preț la energie vor fi compensate parțial, dar va fi complicat să le explici alegătorilor de ce tranziția spre energia curată va impune pe termen lung eforturi financiare individuale.
Dacă se apreciază că zilele lui Cîțu sunt numărate ca premier și se fac pariuri cu numărul de zile în care mai rezistă pe funcție, mult mai greu va fi de găsit o persoană care să-și bage direct mâna în priza care electrocutează. Cine va fi noul premierul dispus să fie supus la electroșocuri? Iohannis va primi mutarea în plic.
Citește pe Antena3.ro
