x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Coarda supraintinsa se rupe

0
Autor: Ilie Serbanescu 20 Feb 2007 - 00:00
Coarda supraintinsa se rupe


FMI - care ani de zile a recomandat Romaniei mai mult politici nepotrivite decat potrivite, in parte si din cauza diagnozelor gresite - a nimerit-o mai zilele trecute cu descrierea situatiei economice actuale din Romania...

FMI - care ani de zile a recomandat Romaniei mai mult politici nepotrivite decat potrivite, in parte si din cauza diagnozelor gresite - a nimerit-o mai zilele trecute cu descrierea situatiei economice actuale din Romania: "Este vorba, a spus reprezentantul rezident al FMI la Bucuresti, despre sofatul unei masini care continua sa accelereze si tinde sa se apropie de limite. Poza este frumoasa - creste consumul, cresc investitiile. Dar cu ce riscuri, cand poate fi atins un punct din care masina nu va mai putea fi controlata".

Riscul major vine, evident, de la deficitul extern, care, la nivelul atins, reprezinta o vulnerabilitate maxima. Ceea ce s-a sustinut oficial, de altfel sus si tare (si de reprezentantii guvernamentali si de cei ai bancii centrale), a fost ca - daca intr-adevar deficitul de cont curent extern a tot crescut, si inca in mod periculos, surclasand cu un nivel de peste 10% echivalentul PIB, cota de 6% echivalent PIB, considerata de alerta pe plan international - probleme de fapt nu s-au pus in masura in care acest deficit a avut parte de o asa-numita "finantare autonoma", adica a fost practic acoperit in proportie de 80%-90% de intrari de capitaluri sub forma de investitii directe straine. Adica de investitii care, facandu-se in afaceri, sunt in principiu pe termen nelimitat si oricum nu au un caracter volatil, cum sunt cele pe piata de capital sau pe piata valutara, care pot fi de natura strict speculativa, putandu-se retrage brusc din piata asa cum au venit. Primele urmaresc profitul prin intermdeiul unei afaceri, deci au o anumita stabilitate, putandu-se ca atare conta pe ele in finantarea unui deficit extern. Pe ultimele nu se poate conta in aceasta privinta tocmai din cauza volatilitatii lor.

Proiectia unei scaderi a contributiei investitiilor directe straine la finantarea deficitului de cont curent extern - proiectie venind chiar din partea institutiei guvernamentale de prognoza - da un semnal de maxima preocupare, cel putin in masura in care autoritatile s-au ascuns pana acum in spatele tezei "finantarii autonome". Pentru 2007, investitiile directe straine sunt estimate la 5,8 miliarde de euro, iar deficitul de cont curent extern la 10 miliarde de euro. Dar nu este singurul semnal de alarma pentru 2007. Contributia de numai 60% a investitiilor directe straine la finantarea deficitului de cont curent extern are in vedere un nivel al acestuia de 10 miliarde de euro. Dar - daca, asa cum apreciaza Asociatia Nationala a Exportatorilor si Importatorilor din Romania (ANEIR), deficitul comercial ar putea urca in 207 la fabuloasa suma de 18 miliarde de euro - ar fi greu de admis ca deficitul de cont curent extern va fi de numai 10 miliarde de euro. Practic, cam toate celelalte componente ale contului curent extern sunt deficitare, ca si balanta comerciala. Singura cu un rol compensator o constituie remiterile catre tara din partea lucratorilor romani in strainatate. Dar si contributia lor comepensatorie este in scadere, in conditiile in care o tot mai mare parte din migratia romana devine, din motive complexe a caror analiza depaseste cadrul de fata, emigratie definitiva. Oricum, este exclusa o contributie compensatorie de 8 miliarde de euro, caci ar fi vorba de una mai mult decat dubla fata de cea din 2006. Iar apartenenta Romaniei la Uniunea Europeana, prin facilitatile de circulatie si stabilire in spatiul european, este de presupus ca nu va reduce, ci va mari amploarea emigratiei din Romania.
Citeşte mai multe despre:   editorial,   extern

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de