Comandourile de procurori, gata de alegeri

Indiferent de avizul, pozitiv sau negativ, al CSM în urma audierii candidaţilor  Tiberiu Niţu şi Ioan Irimia la şefia Parchetului General, respectiv a DNA, ele nu mai au nici o relevanţă pentru perioada imediat următoare. Sau, dacă au una, ea are culoarea portocalie, păstrând puternica influenţă politică pedelistă şi cotrocenistă asupra acestor instituţii esenţiale. Traian Băsescu a forţat mai întâi nota spre a menţine interimatul lui Daniel Morar, care şi-a lăsat substitut la DNA fosta adjunctă, Laura Oprean. Un nou ministru al justiţiei ar fi declanşat imediat procedurile de numire a unor titulari. Dar a intrat în rol CSM-ul având în frunte tridentul Ghica -Hăineală - Dănileţ, care a tărăgănat inadmisibil un act pur birocratic, anume - să ia act de demisia din CSM şi ÎCCJ a Monei Pivniceru, care altfel nu putea fi nominalizată. În fine, tot CSM, timp de aproape o lună, n-a găsit câteva ore spre a-i audia - fără efect practic - pe cei doi candidaţi. E greu de presupus că Băsescu va numi acum, cu 2-3 săptămâni înainte de alegeri, noii şefi ai Parchetului. Mai ales că Daniel Morar şi-a demonstrat pe deplin utilitatea în tevatura "imenselor" fraude de la referendum, ancheta însă abia descoperind câteva sute de voturi suspecte, iar nu milioanele clamate de Băsescu.

Nu fac nimănui proces de intenţie, dar se pare că - dacă e să coroborezi insinuările prezidenţiale şi pedeliste că alegerile parlamentare riscă să fie fraudate, deci e posibilă o contestare a lor, potrivit vechii tactici a lui Băsescu -  comandourile de procurori sunt deja pregătite pentru o nouă ofensivă. Dar, înainte de această fumigenă cu urmări postelectorale, tergiversarea provizoratului de la Parchet mai are o urmare, chiar un scop preelectoral, care vizează protecţia de beton a multor candidaţi dintre mahării pedelişti, grav compromişi de conduita lor în guvernarea precedentă. Rapoartele Curţii de Conturi şi auditurile dispuse de noul Guvern sau întreprinse de OLAF au scos la iveală abuzuri şi jafuri de miliarde şi miliarde de euro. Doar la Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului, care a fost condus de pupila lui Băsescu, Elena Udrea, Comisia Europeană apreciază că, din contracte de peste 500 milioane de euro, mai bine de 90% sunt suspecte de abuzuri şi fraude.

Vrafuri de dosare şi plâgeri penale pe aceste teme provoacă insomnii multor altor foşti miniştri, şefi de agenţii sau baroni locali pedelişti, nu puţini având totuşi tupeul să ceară electoratului să-i facă senatori sau deputaţi. DNA şi DIICOT, însă, nu dau curs acestor dosare -  ţinându-le într-o nelucrare vecină cu favorizarea infractorului - tocmai pentru că ar avea un efect electoral devastator pentru ARD. Aşa că, spre a aburi populaţia, dar şi spre a se împăuna în perspectiva Raportului MCV, aruncă pe piaţă dosare şi învinuiţi mărunţei, cel mult câte un deputăţel Trăşculescu pe post de pion sacrificat pentru a abate atenţia de la marii rechini. Spectacole din categoria celor pe care, pe bună dreptate, procurorul Ioan Irimie le numea "justiţie televizată", adică acea butaforie de prost gust, pe care afirmă că o  dezavuează categoric. Şi care se va perpetua până când actuala garnitură de conducere nu va fi schimbată. Inclusiv la CSM. De altfel, Asociaţia magistraţilor a şi demarat demersurile în acest sens, cerând structurilor teritoriale să dezbată şi să ia atitudine faţă de văditul partizanat de care e contaminat forul de conducere democratică al justiţiei.