Cristian Tudor Popescu in presa Mitei Baston

In scandalul fraudei electorale s-au pronuntat multi lideri de opinie. Lucru explicabil, daca ne gandim ca-n astfel de momente cititorii si telespectatorii se indreapta instinctiv catre cei pe care-i considera mai intelepti decat oamenii de rand. Printre cei solicitati de televiziuni sa-si spuna punctul de vedere, s-a numarat si Cristian Tudor Popescu. Si acest lucru e explicabil. Era extrem de important sa se stie punctul sau de vedere.

Redactorul sef al ziarului Adevarul s-a straduit - si a reusit - in isteria din campania electorala sa-si pastreze cumpatul. Interventiile sale de pana acum au contat enorm, deoarece au avut avantajul de a exprima o personalitate independenta, care refuza gazetaria de tip Rica Venturiano. Sub conducerea sa, Adevarul a fost printre putinele ziare romanesti care au respectat standardele occidentale de abordare a bataliei politice. Intr-o presa bolnava de isteria electorala, Adevarul s-a straduit sa ramana calm, echidistant, bogat in informatii exacte, multe dintre ele de culise.

Cristian Tudor Popescu a ocupat, doi ani la rand, locul intai in topul popular al liderilor de opinie. Cum eu m-am situat pe locul al doilea, dupa el, m-am intrebat de ce-l prefera cititorii si telespectatorii. Evident, nu fara invidie, stare obisnuita in pacatoasa noastra breasla, a condeierilor. Si mi-am dat seama ca, alaturi de plasticitatea formularilor, de imprevizibilitatea opiniilor, Cristian Tudor Popescu impresioneaza prin luarea lucrurilor in serios. In aceasta lume damboviteana, despre care un faimos frantuz spunea, in urma cu doua secole, ca ia totul in gluma, redactorul sef al Adevarului surprinde prin angajarea intregii personalitati in exprimarea publica a unei opinii. De aici tonul taios al interventiilor sale, caracterul apodictic al judecatilor de valoare, imprevizibilitatea reactiilor.

Stiind aceste lucruri, nu m-a mirat interventia sa categorica in chestiunea demersului asumat de catre Traian Basescu. Redactorul sef al Adevarului a declarat ca aspirantul la fotoliul de la Cotroceni trebuia sa urmeze mai intai procedurile constitutionale si, mai apoi, sa tina conferinta de presa extraordinara de marti. Traian Basescu a procedat invers. A creat un moment de dimensiunile unei crize politice majore, cerand anularea alegerilor prezidentiale si parlamentare, arestarea directorului INS, dizolvarea BEC, arestarea patronului unei firme de soft, sigilarea calculatoarelor. Criticandu-l, Cristian Tudor Popescu a plecat de la o premisa de bun simt. Cata vreme in Romania lui 2004 avem institutii ale statului de drept, arbitri acceptati inaintea alegerilor de catre toti competitorii - BEC, Curtea Constitutionala - un om politic serios, care vrea sa detina cea mai inalta functie in stat, apeleaza la aceste institutii sa i se faca dreptate. Daca procedeaza altfel inseamna ca nu recunoaste tocmai regulile jocului in urma caruia ar urma sa devina presedinte. Sau, a presupus Cristian Tudor Popescu - si nu e singurul care a presupus - liderul Aliantei D.A. a ales o alta cale, cea a unei crize politice grave. Desi ma despart de renumitul publicist o mie si una de lucruri, desi au fost numeroase momente cand m-a atacat public, nu pot sa nu-i dau dreptate. Un politician matur, serios, angajat in cursa pentru Presedintie are drept axioma respectarea institutiilor statului de drept. Daca le pune la indoiala insusi viitorul presedinte, ce sa mai spunem de tata Safta, care e convinsa ca toti "judecatorii e hoti", deoarece nu i s-a dat dreptate in procesul cu vecina de maidan, tata Leana?!

Lui Cristian Tudor Popescu i s-a raspuns printr-o campanie de o rara violenta de catre jurnalisti care, in aceasta campanie, au parasit ipostaza de echidistanta pentru a fi chibiti electorali fatisi. I s-a spus ca nu trebuie sa tinem cont de institutiile statului de drept, deoarece sunt corupte, slugi ale puterii, sugerandu-se ca Traian Basescu ar trebui sa-si rezolve problema nu urmand procedurile legale, ci chemand la o Revolutie ca-n Ucraina! Spre meritul lui, Traian Basescu si-a dat seama de greseala si, refuzand indemnurile isterice, a declarat ca se supune deciziilor BEC si Curtii Constitutionale.

N-ar fi fost nimic grav daca polemica angajata cu liderul de opinie ar fi ramas in hotarele confruntarii de opinii. In definitiv, democratia e fermecatoare tocmai prin faptul ca da posibilitatea ca unui punct de vedere rational sa i se opuna o nastrusnicie. Din nefericire, chibitii electorali au trecut hotarele disputei de idei pentru a-l eticheta pe Cristian Tudor Popescu drept "vandut PSD".

Punctul sau de vedere nu e combatut cu argumente, cum ar cere standardele presei democratice. El este atacat cu instrumentul preferat al presei bolsevice de trista amintire: etichetarea politica. Pe vremurile Anei Pauker, cand un naimit al condeiului voia sa te scoata din presa si din literatura, te denunta ca vandut imperialismului anglo-american. Pentru opinia sa sincera, onesta, Cristian Tudor Popescu e denuntat ca fiind vandut PSD-ului!

N-am nici o indoiala ca, peste o bucata de vreme, Cristian Tudor Popescu va fi la fel de ferm, la fel de taios cu Adrian Nastase, cum a fost in aceste zile cu Traian Basescu. N-ar fi prima data cand l-ar executa public pe liderul PSD pentru greselile sale. Chibitii lui Traian Basescu din presa noastra damboviteana il vor aplauda pentru onestitatea interventiei. Chibitii lui Adrian Nastase il vor denunta ca vandut Aliantei.

Riscurile meseriei de gazetar autentic in presa Mitei Baston!