Criza și povara datoriei

de Daniel Apostol | 30 Ian 2023 • 06:30

„Permacriza” și „policriza” sunt termenii cu care economiștii încearcă să definească azi ceea ce nu au reușit să prezică. Angus Deaton - laureatul Nobel pentru economie în 2015 - spune că nu numai că majoritatea economiștilor nu a reușit să prezică criza-policriza-permacriza, ci „chiar au facilitat-o”. Potrivit lui Deaton, „mândrii apostoli ai globalizării și ai schimbărilor tehnologice” (economiștii, adică) au îmbogățit „o elită financiară și managerială restrânsă, au redistribuit veniturile și bogăția de la muncă la capital, au distrus milioane de locuri de muncă și au golit comunitățile și viețile locuitorilor lor”.

Suntem în cel de-al patrulea an de șocuri semnificative și de provocări de amploare pentru economia globală. Toată lumea a avut de suferit din cauza evenimentelor ultimilor trei ani și nicio economie de pe glob nu e ferită de criza în plină desfășurare. Totul a început când pandemia de COVID-19 a oprit economia mondială, făcând lumea să înregistreze milioane de morți și să piardă miliarde de dolari. Și nici nu-și lingea bine rănile economia globală, că invadarea Ucrainei de către Rusia a aruncat-o din nou la pământ, dându-i grele lovituri în piața energiei și a petrolului și în sectorul alimentelor. Perturbările sau blocajele din lanțurile de aprovizionare, șocurile produse de pandemie, crizele din energie, prețul petrolului, schimbările climatice catastrofale, toate la un loc au încetinit creșterea globală și au provocat hiperinflația în multe economii. Și mai grav și pentru prima dată în ultimele decenii, multe dintre țările în curs de dezvoltare înregistrează o creștere a nivelului de sărăcie.

Pandemia de COVID-19 ridicase deja nivelul datoriei țărilor cu venituri mici și medii la cel mai mare nivel din ultimii 50 de ani. Ministrul columbian de finanțe, José Antonio Ocampo, atrage atenția că odată cu creșterea inflației, creșterea ratelor dobânzilor și consolidarea dolarului american, care le agravează povara datoriei, o nouă criză se desfășoară acum în lumea în curs de dezvoltare. Peste 50 de țări vulnerabile au intrat în incapacitate de plată a datoriilor sau sunt expuse unui risc ridicat de supraîndatorare. Un număr tot mai mare de economii cu venituri medii au, de asemenea, probleme grave legate de datorii.

Fondul Monetar Internațional estimează că datoria publică globală trece de 90% din PIB în 2022, cu aproximativ 7,5 puncte procentuale peste nivelurile anterioare pandemiei. Iar Banca Mondială arată că aproape 60% din toate țările emergente și în curs de dezvoltare au devenit debitori cu risc ridicat.

Același José Antonio Ocampo subliniază că înăsprirea condițiilor financiare a făcut mult mai dificilă restructurarea datoriilor existente și evitarea insolvenței, iar țările în curs de dezvoltare întâmpină deja dificultăți în finanțare.

Pentru mult prea multe economii ale lumii, criza nu mai este una de moment, ci a devenit o stare permanentă și cu manifestări complexe.

Povara datoriei e din ce în ce mai grea.