Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Ţineţi minte dialogul final al schiţei „Justiţie”, scrisă de I.L.Caragiale şi publicată în „Moftul român”nr.8, din 21 februarie 1893 sub titlul „Justiţia română. Judecătoria de ocol”? Iată-l:„Leanca:- Da*, domn* judecător, onoarea mea,săru*mâna, nereperată, cum rămâne? Prev.(maliţios)-Las*că ţi-o reperează domn*Mitică!”
Aşa s-au petrecut lucrurile şi la şedinţa de azi a CSM. Şedinţă de la care mulţi se aşteptau să ia în discuţie revoltătorul abuz comis de preşedinta ÎCCJ, Livia Stanciu, în parteneriat cu procurorii DNA, datorită căruia o femeie simplă, Mariana Rarinca, a făcut 191 de zile de închisoare fără a i se fi dovedit vinovăţia. Sentinţă dată de către un judecător de la Tribunalul Municipiului Bucureşti, în conformitate cu ceea ce au dictat procurorii din subordinea Laurei Codruţa Kovesi, dar pe care doi judecători de la Curtea de Apel Bucureşti au avut curajul şi demnitatea profesională să o desfiinţeze printr-o hotărâre definitivă. Situaţie în care erau de aşteptat două demisii de onoare. Ce a Liviei Stanciu şi cea a Laurei Codruţa Kovesi. Urmând, fireşte, ca, în temeiul statului său, CSM să ia în discuţie, cu maximă celeritate, această situaţie care aduce o gravă, inadmisibilă atingere prestigiului şi credibilităţii justiţiei şi să adopte deciziile care se impuneau.
A fost, într-adevăr, o mare aşteptare, dar care, după cum cu amară ironie a comentat confratele Dan Constantin, nu s-a confirmat. CSM-ul comportându-se, în acest caz, exact ca o „curte de ocol”. Adică… a ocolit subiectul!
Aceiaşi oameni de bună credinţă se vor fi întrebat şi de ce, prezent fiind în calitate de membru al CSM, nu a deschis subiectul însuşi Robert Cazanciuc, ministrul justiţiei? Foarte simplu, pentru că a vrut să (îşi?) demonstreze că este un om care îşi respectă cuvântul ! Păi nu a declarat domnia sa, el însuşi procuror fiind, că atâta vreme cât va fi ministrul justiţiei că nu se va schimba nimic din statutul procurorilor? Că vor rămâne în corpul magistraţilor, acolo unde i-a vârât Monica Macovei în perioada ministeriatului său de lugubră amintire. Şi, astfel, îşi vor impune, nestingheriţi, vrerea mai presus de lege şi de legalitate, aşa cum au făcut şi în cazul Marianei Rarinca.
De aceea, schimbând ceea ce este de schimbat, putem parafraza dialogul personajelor lui Nenea Iancu pentru a conchide că, astăzi, CSM a fost pe post de „dom*Mitică”. Adică a reperat„onoarea nereperată” a celor două vajnice justiţiare!
