Reincriminarea insultei si calomniei nu a deschis programele de stiri si nu a intrat in atentia realizatorilor de talk-show. In comparatie cu subiectele foarte "fierbinti" ale zilei - scandalul biletelelor, suspendarea presedintelui sau odiseea irakiana a romanilor uitati de americani in arest - , decizia Curtii Constitutionale nr. 62/18 ianuarie a trecut practic pe langa ochii si urechile publicului. Nici un post de radio sau tv nu a prezentat motivele care au stat la baza acestei decizii. Nici un talk-show nu a pus in discutia specialistilor in Drept constitutional argumentele Curtii, efectele hotararii si cum se mai pot mentine insulta si calomnia in afara Codului Penal. Indiferenta TVR, in special, este scandaloasa.
Decizia prin care Curtea a constatat ca abrogarea art. 205, 206 si 207 din Codul Penal este neconstitutionala reprezinta un pericol pentru statul de drept si pentru democratie. In primul rand, din cauza faptului ca o institutie a puterii judecatoresti se subroga puterii legislative. Doar Parlamentul poate sa stabileasca, prin legi, ce fapte intra in sfera infractionala si cum sunt ele pedepsite. Or, prin hotararea luata, Curtea a cenzurat, in realitate, un atribut fundamental al Parlamentului. Pe care, culmea ironiei, il si recunoaste atunci cand invoca delictele de presa care "trebuie supuse unui regim sanctionator la libera alegere a legiuitorului"! In al doilea rand, din cauza mentalitatii celor noua judecatori (din 11), care cred ca, fara condamnarea la inchisoare, onoarea si reputatia nu beneficiaza de nici o alta forma de ocrotire juridica "reala si adecvata". In opinia lor, daca insulta si calomnia nu ar fi descurajate "prin mijloacele dreptului penalâ¦, ele ar conduce la conflicte permanente de natura sa faca imposibila convietuirea sociala". De cand se ocupa Curtea Constitutionala cu evaluarea si solutionarea conflictelor sociale? Cu asemenea argumente, maine-poimaine judecatorii Curtii pot ajunge la concluzia ca orice conflict trebuie descurajat prin mijloacele Dreptului Penal (inchisoare), ca un sistem politic autoritar protejeaza mai bine, mai eficient onoarea si reputatia, linistea, ordinea si disciplina sociala.