Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
După opinia mea, asigurarea de către Ministerul Turismului a cheltuielilor complete pentru 46 de jurnalişti care au însoţit-o în străinătate n-are nici o justificare, în afară de a asigura Elenei Udrea ştiri despre activitatea sa în aceste deplasări.
Răspunzând implicit unor critici din presă, ministrul Turismului, Elena Udrea, a început să dea publicităţii date despre cum a cheltuit banii publici în mandatul domniei sale. Din cele apărute până acum am exclus din discuţie contractele încheiate cu instituţii străine de presă. Contrar unor aserţiuni apărute în aceste zile, nu cred că în cazul Eurosport, CNN, Le Figaro are vreun rost să punem în discuţie utilitatea contractelor sau sumele acordate. Ori de câte ori am văzut pe CNN reclame la Croaţia, Turcia, Grecia, Egipt, m-am întrebat de ce nu apare şi una despre România. Nu ştiu dacă ea ar aduce un spor însemnat de turişti străini pe meleagurile noastre. Sigur e însă că apariţia unui spot publicitar despre România pe CNN, date fiind prestigiul postului, dar, mai ales, acoperirea mondială, ar fi o reclamă importantă pentru România.
Din toate punctele de vedere rămâne discutabilă cheltuirea banilor publici în deplasări cu jurnaliştii români în străinătate şi în încheierea de contracte de publicitate cu televiziunile româneşti. Exclud din start acuzaţia că, prin asigurarea deplasărilor în străinătate pentru jurnalişti şi prin contractele de publicitate, Elena Udrea şi-ar fi cumpărat bunăvoinţa presei. Deşi, potrivit datelor publicate, Antena 3 a beneficiat de un contract de publicitate, ziarul Jurnalul Naţional, parte a Trustului Intact, duce o campanie în chestiunea cheltuirii banilor publici de către Elena Udrea. Elena Udrea e tocată la cele două talk-show-uri zilnice ale Antenei 3: Ştirea zilei şi Sinteza zilei. Asemănător, deşi Elena Udrea a încheiat contracte de publicitate cu postul Realitatea TV, atât Realitatea TV, cât şi Cotidianul nu se omoară cu elogiile aduse ministrului Elena Udrea. Precizez ministrului, deoarece Elena Udrea e cultivată ca starletă de cele două posturi tv.
Din acest punct de vedere nu pot să nu sesizez o anume ipocrizie a jurnaliştilor din cele două trusturi, care o critică pe Elena Udrea pentru risipirea banului public. Dacă există o risipire a banului public la Ministerul Turismului, Antena 3 şi Realitatea TV, beneficiare ale contractelor de publicitate de stat, sunt complice la infracţiune. Mi s-ar părea normal ca jurnaliştii care duc împotriva Elenei Udrea campania să-şi mustre şi trusturile din care fac parte pentru această complicitate. Dincolo de toate acestea, iniţiativele Elenei Udrea de a cheltui banii din bugetul ministerului cu jurnalişti şi cu instituţii de presă ridică mari semne de întrebare din multe puncte de vedere. După ce a fost acuzată că a cheltuit bani de la buget cu deplasarea unei delegaţii de jurnalişti la Paris între 30 aprilie şi 2 mai, Elena Udrea a dat publicităţii informaţii din care rezultă că în 2008 s-a cheltuit o sumă însemnată pentru deplasările jurnaliştilor în străinătate. Textul vrea să ne convingă că şi sub guvernarea anterioară s-au cheltuit bani cu deplasările jurnaliştilor în străinătate.
Ei şi? Din faptul că în guvernarea anterioară s-au risipit bani nu rezultă că şi în actuala guvernare trebuie să se întâmple acest lucrul. În definitiv, de-aia au loc alegeri. Pentru a aduce la putere un partid care să nu repete greşelile guvernării anterioare. După opinia mea, asigurarea de către Ministerul Turismului a cheltuielilor complete pentru 46 de jurnalişti care au însoţit-o în străinătate n-are nici o justificare, în afară de a asigura Elenei Udrea ştiri despre activitatea sa în aceste deplasări. Nu ştiu ce se mai întâmplă acum cu deplasările jurnaliştilor cu preşedintele României. Pe vremea lui Ion Iliescu însă, administraţia prezidenţială punea la dispoziţia jurnaliştilor doar avionul prezidenţial. Restul - cazarea şi masa - era plătit de redacţii. Administraţia prezidenţială ar avea o justificare şi dacă ar achita cazarea şi diurna jurnaliştilor.
Preşedintele României se întâlneşte cu şefi de stat, are convorbiri oficiale, semnează documente. Pentru interesul public sunt date deosebit de importante. În cazul Ministerului Turismului, nu văd nici o justificare pentru a asigura transport, cazare şi diurnă jurnaliştilor. Domnia sa a fost la târguri de turism. Nu cred că opinia publică se dădea de ceasul morţii să afle ce a făcut acolo Elena Udrea. Nu e însă mai puţin adevărat că jurnaliştii care au acceptat aceste cheltuieli au probleme cu deontologia. Voit sau nu, un astfel de gest din partea unui demnitar poate fi suspectat drept mită chiar şi când nu e.
Semne de întrebare serioase ridică şi contractele încheiate cu Realitatea TV, Antena 3 şi Pro TV. De observat mai întâi că din lista de televiziuni cu care ministerul încheie contracte lipseşte televiziunea publică. Or, după opinia mea, tocmai televiziunea publică trebuia să fie beneficiara unor astfel de contracte.
În cazul televiziunilor particulare, banii merg în buzunarele mogulilor. În cazul televiziunii publice, banii merg la bugetul unei instituţii care trăieşte din bani de la buget. Potrivit legii, ca şi în cazul Monica Ridzi, ministerul putea încredinţa aceste contracte fără licitaţie. Legal, afacerea e corectă. Politic, e incorectă. Tocmai pentru că e un subiect sensibil, ar fi fost normal ca ministerul să facă licitaţie sau măcar să informeze opinia publică despre intenţia unor acţiuni de promovare a programelor turistice prin presă. În toată această afacere, pentru mine altceva rămâne un mister. La investirea noului ministru al Tineretului şi Sportului, Traian Băsescu a denunţat cârdăşia dintre presă şi oameni politici. S-a referit şi la Elena Udrea?
