x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Cum devine Occidentul arici

0
Autor: Ilie Serbanescu 23 Oct 2007 - 00:00

Guvernul maghiar a recţionat prompt la incercarea trustului austriac OMV de a prelua in mod ostil (adică nesolicitat şi la un preţ disproporţionat) compania petrolieră maghiară MOL. A fost iniţiată rapid o lege care interzice pur şi simplu preluarea unor companii strategice maghiare de către companii de stat străine, adică de către state străine (cazul notoriu al OMV). Legea a fost adoptată in parlament cu doar căteva voturi impotrivă sau de abţinere (sub 10), indicănd o responsabilitate generală a clasei politice maghiare faţă de problema controlului in sectoarele strategice ale economiei.



Guvernul maghiar a recţionat prompt la incercarea trustului austriac OMV de a prelua in mod ostil (adică nesolicitat şi la un preţ disproporţionat) compania petrolieră maghiară MOL. A fost iniţiată rapid o lege care interzice pur şi simplu preluarea unor companii strategice maghiare de către companii de stat străine, adică de către state străine (cazul notoriu al OMV). Legea a fost adoptată in parlament cu doar căteva voturi impotrivă sau de abţinere (sub 10), indicănd o responsabilitate generală a clasei politice maghiare faţă de problema controlului in sectoarele strategice ale economiei.


Cazul nu este cumva vreo excepţie. După ce frenezia privatizărilor (sau falselor privatizări, respectiv a externalizărilor către companii de stat străine) a trecut, iar Polonia şi-a luat locul pe care il merită in cadrul UE, o politică mult mai nuanţată a fost adoptată faţă de capitalul străin, inclusiv faţă de cel din ţările UE, spre a nu transforma ţara intr-o frunză in vănt la dispoziţia acestuia. Probelemele politice din ţartă au impiedicat deocamdată adoptarea proiectatei legi de protejare a companiilor poloneze din sectoare strategice, in frunte cu cele eneretice???????. Dar, pănă una-alta, in aşteptarea inzestrărilor cu arme administrative, se lucrează cu armele economice de care se dispune. Cel mai mare grup bancar din Polonia (atenţie, rămas sub controlul capitalului public) va fuziona cu cel mai mare asigurator din Polonia (de asemenea, rămas sub controlul capitalului public). Se va constitui un colos care să facă faţă mai cu succes capitalului străin mult mai puternic.


Din mai indepărtata şi cu mult mai puternica economie Canada a venit mai zilele trecute mesajul că ţara, potrivit ministrului său de Finanţe, rămăne deschisă investiţiilor străine, dar nu este de vănzare. Replica a urmat după un val de achiziţii de companii canadiene de către capitalul străin in valoare de peste 150 de miliarde de dolari. Guvernul canadian vizează aceleaşi interdicţii de preluări in sectoare strategice, indeosebi de către companii reprezentănd state străine.

Absolut aceleaşi poziţii sunt exprimate şi in Vestul Europei, chiar dacă unele state o fac mai deschis şi altele mai voalat. Marile ţări vest-europene, ca şi Canada, de altfel, se află cumva la mijloc in problema cu pricina.


Pe de o parte, au inceput să simtă puternic in ceafă răsuflarea unor state care vin galopant din urmă pe eşichierul mondial şi care, folosindu-se de exact regulile stabilite pe plan internaţional de ţările industrializate dezvoltate, vor prin companiile lor de stat să pătrundă profund in economiile acestor ţări, in numele deschiderii pieţelor şi libertăţii de circulaţie a capitalurilor. Promotoare ale globalizării şi virtuţilor acesteia, ţările industrializate dezvoltate se văd incomodate de pătrunderile pe contrasens in globalizarea pănă acum cu sens unic, doar de la Vest la Est şi de la Nord la Sud. Şi vor să pună oprelişti penetraţiei in economiile lor, indeosebi in sectoarele strategice, a companiilor din Sud sau Est care decoamdată se pot număra pe degete, dar care ameninţă serios topul ierarhiilor mondiale. Este vorba indeosebi de companiile de stat ruseşti din domeniul energiei, de mari manufacturieri indieni, dar şi de companii chineze din cele mai diverse domenii: auto, asigurări, bănci.


Pe de altă parte, ţările industrial dezvoltate occidentale pot renunţa cu greu la atuurile şi privilegiile lor. Probabil ar arunca uşor peste bord principiile globalizării, dacă aceasta le-ar servi intr-adevăr, dar au nevoie de ele pentru a-şi justifica şi susţine in continuare propria expansiune externă, de care este direct legată prosperitatea lor. Incă şi mai mult, excesul de capital de pe pieţele lor riscă să le sufoce, dacă nu realizează sistematic export de capital. Ca atare, se caută asiduu noi abordări nu doar practice, ci şi de ordin teoretic.



Citeşte mai multe despre:   editorial

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de