Fiecare dintre noi, scria Danielle Steel, avem iadul nostru privat. Traian Basescu lucreaza, cu osardie, pe fata, la construirea unui iad colectiv. Daca pana la demiterea prin referendum, valabila la toate capitolele si cvorumurile, Basescu isi schimonosea mimica si vorbele, facandu-le sa para ale unui democrat, acum fata lui politica se dezvaluie cum e – cu coarne de stapan al lumii intunericului. Securitatea, reactivata in toate compartimentele ei, a devenit mai puternica, mai inventiva si, ca numar de indivizi, inzecita. Procuratura lucreaza mai apasat ca-n vremea colectivizarii, iar oamenii partidului lui, aparent detronati, sunt la toate butoanele. Institutiile care trebuie sa restabileasca, la eventuale derapaje, ordinea statului de drept sunt capusate de indivizi cocosati sufleteste, gata sa execute ordine murdare. Guvernul USL, care cica ar fi la putere, joaca rol de papagal, nici macar infoiat. E un papagal jumulit de penaj si stralucire, temator, vulnerabil. Ce-aveti fratilor, ati violat educatoarea la gradinita, va are Basescu in poza? Sunteti ca fiul tiganului din poveste care, gasit de tat-su plangand langa pat, in noaptea nuntii, e intrebat de ce nu-si face datoria. Mi-e mila, a scancit sensibilul, aratand spre patul unde astepta mireasa. Mai putina sensibilitate domnilor, pentru ca genul acesta de a reactiona palid sau de a nu reactiona deloc la obraznicia puterii basiste ne arunca in nenorocire si in ridicol.
Traian Basescu, remarcam, si nu-i greu sa vada oricine, lucreaza acum pe fata la un stat politienesc cu toate datele si articulatiile lui hidoase. Chipul acestui stat este asemenea chipului constructorului sau, chel sufleteste, cu o mimica ridata de icterul urii. Statul politienesc isi poate pune pe steag portretul Monicai Macovei si poate defila de ziua culturii nationale cu EBA. Chipul acestui stat trebuie sa aiba ca tinta suprema supunerea si saracirea populatiei, daca mai e loc de saracit. Frica sa fie si ea desenata la catarg, prin doua oase incrucisate. In fiecare casa, prevazuta cu aparate de filmare in asternut, trebuie sa patrunda la orice ora vrea Basescu, prin trupele lui. Nu cred, nu-s convins ca Occidentul a dat liber la violarea zilnica a democratiei in piata publica, dar scenariul asa a iesit dupa interventiile obraznice a unor personaje hidoase ca Barroso, Viviane, strambe ca nemtoaica Merkel sau nedefinite ca un american care e amploaiat secundar in nu stiu ce departament. Nu, nu cred ca Occidentul i-a dat liber lui Basescu la comiterea oricarei magarii, dar el lucreaza pe fata astfel. Parca-l aud cu vorbele pe care le striga, pe toate coridoarele si-n toate institutiile unde a lucrat si lucreaza, ce ...a mea! Basescu nu mai evoca poporul, nu mai face bai de multime. Ploua peste gloata cu pulanul militienilor, o viziteaza cu masina neagra a procurorilor, i-a pus fermoar la gura sub panica Securitatii. Basescu perfectioneaza, pe fata, statul lui politienesc. Ne-a interzis Occidentul sa ne aparam? Nu. Ne tinem singuri in zbilt neputinta. Neputinta e al dracului de periculoasa.
P.S. A mai facut unul asa si a disparut in trei zile.