x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Daca Unicredit preia Hypoverein

0
31 Mai 2005 - 00:00

Unicredit, al doilea grup bancar italian ca marime, doreste sa preia HVB (Hypoverein), una dintre cele mai mari banci germane.

Stirea are relevanta din mai multe puncte de vedere: ea ilustreaza lupta pe continent intre grupuri bancare mari, in contextul eforturilor de a se crea o piata unica pentru servicii financiare; arata ca, in timp ce unele banci sunt vulnerabile fata de preluari din afara, altele isi extind operatiunile externe; nu in cele din urma, ca procesul de consolidare bancara in Europa poate influenta industria bancara din Romania - deoarece Unicredit si HVB sunt deja pe piata romaneasca.

Capitalizarea Unicredit si HVB (circa 21 miliarde de euro si, respectiv, 16 miliarde de euro) le plaseaza intre primele 30 de banci europene. Daca s-ar uni, ar forma un grup intre primele 10 in Europa. Ambele s-au remarcat prin achizitii agresive pe pietele est-europene, pornind de la doua coordonate de baza: fara crestere este greu a se supravietui ca entitate autonoma; afacerile din Europa Centrala si de Est sunt mult mai profitabile decat in vechile tari membre ale Uniunii. De altfel, grosul profiturilor vine la Unicredit din operatiunile sucursalelor externe. In Romania, cele doua grupuri au aparut prin achizitii: Unicredit a preluat fosta sucursala Demir Bank, iar HVB a aparut prin preluarea grupului austriac rezultat din fuziunea intre Bank Austria si Credit Anstalt.

Trebuie amintit ca, recent, HVB a anuntat ca va prelua Banca Tiriac, ceea ce ar forma a patra banca ca pondere in active pe piata romaneasca - circa 7%. Daca preluarea HVB de catre Unicredit s-ar realiza, aceasta din urma ar ajunge sa controleze aproximativ 10% din piata bancara romaneasca - in conditiile in care HVB ar disparea ca entitate autonoma. Unicredit ar deveni al treilea jucator pe piata autohtona, dupa BCR si BRD-SoGen, devansand Raiffeisen.

Preluarea HVB de catre Unicredit ar avea implicatii importante pe piata bancara de la noi. O optiune pentru grupul italian ar fi sa se multumeasca insa cu prezenta locala rezultata din preluarea HVB, avand in vedere cota de piata devenita majora si incercand sa se dezvolte de la acest nivel. Participarea la privatizarile anuntate ale BCR si CEC ar fi tratata cu mai multa liniste daca se judeca consecintele unor eventuale esecuri; pentru ca, oricare ar fi deznodamantul, Unicredit ar avea o cota de cel putin 10% din piata. Pe de alta parte, sansa de succes a Unicredit la privatizarea BCR cred ca se reduce semnificativ, intrucat nu este in interesul industriei bancare autohtone ca un singur grup sa ajunga sa controleze intre 35%-40% din piata (BCR detine peste 25% din piata locala). Altfel spus, Unicredit, prin preluarea HVB, ar netezi drumul concurentilor la privatizarea BCR. Totodata, Unicredit, asigurand o pozitie italiana de prim-rang pe piata bancara romaneasca, ar creste sansele unor concurenti din alte tari. Un exemplu ar fi Deutsche Bank; in timp ce HVB dispare, ar aparea Deutsche Bank, care este cel mai mare grup bancar german si unul dintre cele mai potente in Europa. As adauga aici o dimensiune politica a deciziei privind privatizarea BCR si CEC, in conditiile in care Romania pare sa aiba un traseu tot mai dificil de intrare in 2007 (mai ales dupa referendumul francez), iar Germania joaca un rol-cheie in functionarea Uniunii. Dar Unicredit s-ar putea concentra pe CEC, care i-ar asigura inca 5%-6% din piata romaneasca. Aici, concurenta va fi acerba cu Erste Bank, care are avantajul de a fi o banca specializata de economii si cu expertiza in mediul rural; si Raiffeisen este un concurent de temut, avand in vedere logistica de care dispune si dorinta de a continua dezvoltarea operatiunilor in Romania. Mai mentionez Rabobank, banca olandeza cu specializare clara in finantarea agriculturii si industriei alimentare.

Vedem cum lupta pentru o pozitie cat mai buna pe piata bancara romaneasca se duce in principal aici, dar este influentata de consolidarea in Europa. Esential este ca industria bancara autohtona sa fie tot mai eficienta, sa asigure o mai buna sustinere financiara (bancara) a economiei reale - prin marje reduse la dobanzi. In acest scop, este bine ca industria bancara sa nu fie controlata de un numar restrans de banci, de un cartel. Disparitia capitalului autohton din industria bancara nu este bine venita. Sper sa existe o participatie romaneasca nu nesemnificativa in BCR, dupa privatizarea strategica. Trebuie subliniata si nevoia ca modernizarea rurala sa fie sprijinita de industria bancara. De aceea, insist ca privatizarea CEC (care are o retea foarte extinsa in mediul rural) sa tina cont de acest deziderat. Repet ce am spus intr-un articol precedent: privatizarile BCR si CEC nu trebuie sa fie vazute ca simple operatiuni de maximizare a pretului de vanzare.
Citeşte mai multe despre:   editorial,   piata,   romaneasca,   unicredit,   bancara

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de