Datoria statului creşte, nu se micşorează

Datoria externă publică directă pe termen lung a României a scăzut cu 169 de milioane de euro (0,57%) în iunie 2014 faţă de luna anterioară, până la 29,5 miliarde de euro, scrie site-ul  www.agerpres.ro (http://www.agerpres.ro/economie/2014/08/14/bnr-datoria-externa-publica-directa-a-romaniei-a-scazut-cu-169-milioane-de-euro-in-iunie-fata-de-mai-14-42-13) citând date publicate de Banca Naţională a României.

Site-ul adaugă că în aceeaşi perioadă s-a redus şi cealaltă componentă a datoriei statului român. Datoria externă public garantată pe termen lung a ţării a scăzut cu 105 milioane de euro (0,29%), până la 1,14 miliarde de euro.

Din păcate însă, alt site, cel al Ministerul Bugetului arată că datoria publică externă creşte cu 0,38%, nu se reduce (http://www.mbuget.gov.ro/buget/istoric20042013.html?pagina=trezorerie&locale=ro ). Datoria administraţiei publice a avansat la 135,62 miliarde de lei în iunie, de la 135,11 miliarde în mai. Dar e adevărat că ritmul ei de creştere a fost mai scăzut decât cel al datoriei interne a administraţiei publice, care s-a mărit cu aproape 3%, la 114,85 miliarde în iunie, de la 111,65 în mai.

Dintr-o datorie publică totală de 250,47 miliarde de lei în iunie, componenta externă reprezintă 54,15%, faţă de intervalul 2009 - 2011, atunci când datoria contractată de pe piaţa internă era majoritară.

În anii de criză, datoria statului s-a triplat, de la 69 miliarde de lei sau 13,4% în 2008, la peste 39% din PIB în 2014. Cele mai recente date evidenţiază că după ce a înregistat un nivel de 38,3% din PIB la sfârşitul anului 2013, datoria publică a avansat la un maximum de 39,9% în februarie, a scăzut la 38,7% din PIB după “vârful” de plată din mai, pentru a urca la 39,3% în iunie.

Amintim că guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, declara la sfârşitul anului 2010 că “sunt ţări din America Latină care au intrat în default cu o datorie publică de 20%. Există în literatura de specialitate lucrări care spun că o fi 60% plafonul european privind ponderea datoriei publice în PIB, dar în cazul multor ţări, şi România se situează în această categorie, la o datorie de 40% din PIB, pieţele devin mult mai nervoase".

Şi nu doar Isărescu avertiza asupra pericolului creşterii datoriei la niveluri care provoacă iritarea finanţatorilor, ci şi fostul ministru PSD al finanţelor, Mihai Tănăsescu.

El spunea la începutul anului 2010 că România îşi poate permite o datorie publică de maximum 35% din PIB, atrăgând atenţia că “majorarea rapidă a datoriei nu s-a văzut în dezvoltare” şi că “avem o limită de 60% din PIB, dar acesta e plafonul maxim pe care România îl poate atinge în 15-20 de ani de dezvoltare”.

Trecerea datoriei publice peste pragul de alertă de 40% din PIB e o chestiune de timp, având în vedere că România a negociat cu FMI obiective de deficit bugetar (şi nu de excedent) atât pentru 2014, cât şi pentru 2015, deficite care trebuie finanţate din împrumuturi de pe piaţa internă sau externă, adică prin îndatorare.