De ce a revenit pulverizarea politica in Europa centrala si de est?

Dupa cum se vede, haosul politic din Romania - remarcabil prin desavarsire - nu constituie catusi de putin o exceptie in actuala perioada in Europa Centrala si de Est. Dimpotriva - daca aceasta este cumva o consolare - , reprezinta chiar regula in regiune.

Desi este greu si probabil fortat sa se faca asemenea legaturi, tocmai tarile care au intrat recent in Uniunea Europeana si cele ce o vor face in curand sunt cele mai afectate de instabilitate si balci politic, ce au ajuns sa domine in Europa Centrala si de Est. In mod evident, ceva se intampla dincolo de diferitele cauze, conjuncturi si coloraturi locale. Cercetari amanuntite sunt necesare pentru a depista si creiona acel ceva. Deocamdata sunt probabil de formulat doar ipoteze.

Cu exceptia notabila a Ungariei, unde s-a cristalizat si reuseste sa se mentina o structura politico-parlamentara cvasi-bipartinica, in restul tarilor din regiune a intervenit o repulverizare a spectrului politic. Repulverizare, pentru ca, evident, o pulverizare politica a caracterizat perioada imediat urmatoare caderii comunismului, dupa care, cu specificitati de la caz la caz, a survenit insa o asezare destul de coagulata a partidelor pe esichierele stangii si dreptei. Noua pulverizare impune majoritatii parlamentare de coalitie. Ceea ce, indeosebi in democratiile tinere, face extrem de dificile atat formulele guvernamentale, cat si gesturile guvernamentale. In unele cazuri, acestea se dovedesc aproape imposibile. Sunt atatea partide mici, incat pe scena politica ajung sa fie mai multi arbitri decat jucatori.

In Cehia, desi pare ca vantul a batut de la stanga la dreapta, guvernul format abia se poate tine, cu dependente puternice fata de stanga. In Slovacia, a fost nevoie, pentru a se forma un guvern, sa se uneasca "extrema dreapta" cu "extrema stanga!". In Polonia, unde dupa o relativ fructuoasa administratie de stanga, care a si asigurat intrarea tarii in Uniunea Europeana, au venit la putere partidele dreptei. Acestea nu s-au inteles asupra principiilor guvernarii si portofoliilor guvernamentale, iesind, pana la urma, o formula controversata si cu nu se stie ce durabilitate tinand cont de pretentiile celor implicati. Oricum, Polonia, dincolo de problemele de fond ale guvernarii, lanseaza si o bizarerie greu comestibila pentru politologi: o democratie condusa de doi frati gemeni, din care unul este presedinte si altul prim-ministru, altfel doua personaje pe cat de incrancenate, pe atat de pitoresti! Atat de incrancenate si pitoresti, incat de acum legendarul Lech Walesa anunta ca va reintra in viata politica pentru unicul scop de a le veni de hac. In cele doua tari - Romania si Bulgaria - care urmeaza sa intre in Uniunea Europeana la 1 ianuarie 2007, coalitiile la guvernare stau deopotriva pe un butoi de pulbere. Doar termenul aderarii la UE le mai tine in viata si ambele il asteapta sa treaca pentru a se destrama si a incerca noi formule politice. De ce a revenit pulverizarea politica in Europa Centrala si de Est este marea intrebare. Doar in urma unor analize profunde se va putea raspunde.

Dupa cum se vede, haosul politic din Romania - remarcabil prin desavarsire - nu constituie catusi de putin o exceptie in actuala perioada in Europa Centrala si de Est. Dimpotriva - daca aceasta este cumva o consolare - , reprezinta chiar regula in regiune. Aceasta este aproape in intregime devastata de o harababura politica greu de descris si de interpretat. Tari cu staif - fostii elevi buni ai clasei, dati mereu de exemplu - sunt confruntate cu un iarmaroc politic de invidiat chiar si pentru politicienii romani.