În timp ce în România atenţia publicului este absorbită de alegerile prezidenţiale şi de scandalul Ridzi - EBA (bani sifonaţi de ministrul prezidenţial pentru campania odraslei prezidenţiale), un eveniment încă mai important pentru români se desfăşoară în UE: alegerea preşedintelui Comisiei Europene.
Comisia Europeană este Executivul UE. Ea are monopolul iniţiativei legislative europene şi administrează bugetul unional, apărând interesele comune europene. În măsura în care legislaţia europeană reprezintă mai mult de jumătate din reglementările aplicabile în România, iar de banii europeni depinde depăşirea crizei economice şi dezvoltarea durabilă a societăţii româneşti, apare cu claritate că persoana viitorului şef al "guvernului" UE ar trebui să fie cu mult mai relevantă pentru români decât cea a micuţului domn Boc, omologul dâmboviţean.
Aceste date nu apar în discursul politic autohton. Cetăţenilor europeni de origine română nu li se spune că au dreptul de a-l alege pe preşedintele CE. Cum se întâmplă asta? Pe de o parte, prin votul dat de reprezentantul României în Consiliul European pentru nominalizarea candidatului la respectiva funcţie. Acest reprezentant fiind Guvernul (nu şeful statului), susţinerea unei anumite nominalizări poate fi cenzurată de Parlamentul naţional. Pe de altă parte, votul decisiv în numirea preşedintelui Comisiei îl are Parlamentul European.
Acolo, românii au trimis 33 de parlamentari. Acest Parlament a declarat că nu acceptă să fie o simplă ştampilă pusă pe actul de consacrare a preşedintelui comisiei şi că de aceea se va pronunţa numai după ce va analiza programul condidatului şi propunerile sale privind componenţa viitoarei comisii. Trimiterea în faţa Parlamentului European a unui singur candidat insuficient negociat cu acesta, în persoana lui Manuel Jose Durrao Barroso, riscă să conducă fie la respingerea lui, fie la aprobarea sa cu un vot strâns, eventual cu sprijinul compromiţător politic al extremei drepte şi al euroscepticilor.
De ce l-ar susţine românii pe domnul Barroso? Pentru că i-a ridiculizat rezervându-le "ministerul" multilingvismului? Pentru că a umplut România de firme portugheze apropiate lui? Pentru că a încălcat tratatele europene şi a încurajat interpretarea abuzivă a acordurilor convenite cu România la intrarea acesteia în UE, negând drepturile Guvernului şi Parlamentului român privind adoptarea legislaţiei de competenţă naţională exclusivă, numirea unor demnitari şi aplicarea reglementărilor referitoare la imunitate? Pentru că a aplicat abuziv procedura de cooperare şi verificare în domeniul justiţiei, acceptând duble standarde şi zădărnicind progresul luptei împotriva corupţiei?
Pentru că, aşa cum a spus-o PE, "prin declaraţiile şi acţiunile sale, CE a înşelat nu numai Parlamentul European, dar şi Guvernul României în privinţa măsurilor ce trebuie luate pentru asigurarea absorbţiei fondurilor europene şi astfel a privat România de capacitatea de a beneficia integral de aceste fonduri"? Pentru că a refuzat adoptarea unui pachet financiar special destinat sprijinirii noilor state membre spre a face faţă crizei economice globale? Pentru că nu a susţinut o politică europeană comună în materie de energie şi, prefăcându-se că promovează proiectul Nabucco, a favorizat în realitate proiecte care lasă în afară România? Pentru că a zădărnicit promovarea unei politici europene comune referitoare la romi, încercând să lase rezolvarea acestei spinoase probleme europene în seama statelor membre? Pentru că nu a acţionat în direcţia deschiderii pieţelor muncii şi nu a luat măsuri ferme pentru protejarea românilor, victime ale politicilor xenofobe în statele UE? Pentru că nu a făcut nimic spre a restaura dreptul cetăţenilor români de a călători fără viză în Republica Moldova? Pentru că a permis recunoaşterea limbii moldoveneşti ca limbă distinctă? Pentru că nu a luat atitudine faţă de atacurile unor state nemembre la adresa României?
Nu PE, ci domnul Barroso are nevoie de timp spre a se explica şi a oferi garanţii că altfel de politică va fi promovată şi alte principii respectate. Altfel, chiar dacă va obţine un nou mandat, va fi obligat să îl exercite în condiţiile unui conflict interinstituţional care îi poate fi, la limită, fatal.
Citește pe Antena3.ro