De ce-o vrea pe Monica şi n-o vrea pe Norica?

CIORNE Venirea Noricăi strică multe. În primul rând, puritatea, şi aşa îndoielnică, a CSAT-ului. Abia a scăpat, printr-un scandal jalnic, bietul Traian Băsescu de liberalul Atanasiu, care vota pe dos. Cum s-o accepte pe Norica Nicolai? Nici mort. Şi, totuşi, ce poate face un ministru al Justiţiei într-o ţară controlată în punctele-cheie de Traian Băsescu? Face. În munca de administrare a Justiţiei îl poate înlocui, de pildă, pe Daniel Morar.

CIORNE
Preşedintele Traian Băsescu nu este un politician cusurgiu. Nu este nici nebun, aşa cum încearcă unii să acrediteze ideea. Este pur şi simplu un om speriat. Justiţia i-a creat, îi creează şi-i va crea toată viaţa, ca oricărui om apăsat de multe păcate, insomnii. Unica iubire a lui Traian Băsescu este chiar Traian Băsescu. În această pătimaşă dragoste narcisiacă a investit tot. El nu poate risca sub nici un chip să pună în pericol obiectul acestei adulări. Am auzit tot felul de aiureli legate de isteria refuzului de a o valida pe Norica Nicolai în postul de ministru al Justiţiei. Explicaţia este una singură. Senatorul liberal este departe de a fi un amic al lui Traian Băsescu. Dimpotrivă. Au lucrat împreună, îl ştie perfect pe preşedinte şi, în nota Crin Antonescu, Ludovic Orban, Puiu Haşotti, nu s-a sfiit să vorbească deschis despre cusururile, nu puţine, ale vremelnicului locatar de la Cotroceni. Numai dosarul "Flota", pe care l-am văzut la Primăria Capitalei, înşirat pe catafalcul unei mese de şedinţă lungă cât o zi de post, măsoară metri cubi de hârtii, mărturii, documente. Când ai o asemenea zestre, chiar dacă te numeşti Traian Băsescu şi ai antinevralgicul "hă-hă-hă-ului" pentru orice răceală, nu se poate să nu te încerce un frison. În aceste condiţii, cum să nu turbeze Traian Băsescu în clipa în care şi-ar pune iscălitura pe hârtia învestirii doamnei Nicolai? Preşedintele, am afirmat-o public în momentul în care am aflat decizia liberalilor, va mânca chibrite, se va da peste cap, va incendia ca Nero Roma politicii dâmboviţene numai pentru a stopa această numire. El are nevoie, la Justiţie, de un prieten. Acel prieten poate fi o căpiţă de paie, o clucă de coceni, o nulitate obedientă. Poate fi o muiere, fost procuror, cu păcate infinit mai mari decât cele presupuse ale Noricăi Nicolai. Regula? "Comanda la mine", ca în armată.


Am pariat, înainte de a afla povestea cu cei doi omonimi din Olteniţa, că preşedintele va arunca pe piaţă toate gunoaiele care să terfelească şi compromită cariera ("cu bune şi rele", pentru a-l cita tot de domnul Băsescu, expediind cu o formulă lejeră "relele" proprii) Noricăi Nicolai. Serviciile, armata amicilor din presă, agenţii benevoli vor scormoni şi zilnic vom afla că, de pildă, Norica Nicolai nu traversează pe zebră, că are un unchi de gradul 42 homosexual, că n-a fost fată mare când s-a măritat, iar dimineaţa, în loc de cafea, bea haşiş. Că e agent Mosad, KGB sau CIA. Că ea e "Profesorul" care l-a scos pe teroristul Haissam din ţară. Provenind de la ţărănişti are de gând să-i bage pe toţi comuniştii la puşcărie. Mă rog, imaginaţia mea e peltică în raport cu ceea ce se produce şi se va produce. Rezultatul? Chiar dacă Norica Nicolai va ajunge ministru al Justiţiei, toate măsurile ei, toate proiectele vor fi atinse de bănuiala injusteţei.


Preşedintele Băsescu este un om care se teme. Sunt convins că uneori se visează în costumul cu dungi. Nu în cel cu dungi orizontale, de marinar, ca într-o caricatură faimoasă, ci în cel cu dungi verticale. Venirea Noricăi strică multe. În primul rând, puritatea, şi aşa îndoielnică, a CSAT-ului. Abia a scăpat, printr-un scandal jalnic, bietul Traian Băsescu de liberalul Atanasiu, care vota pe dos. Cum s-o accepte pe Norica Nicolai? Nici mort. Şi, totuşi, ce poate face un ministru al Justiţiei într-o ţară controlată în punctele-cheie de Traian Băsescu? Face. În munca de administrare a Justiţiei îl poate înlocui, de pildă, pe Daniel Morar. Arma principală a preşedintelui, cu ajutorul căreia şi-a plimbat prin faţa camerelor de luat vederi destui inamici, se decalibrează.


Traian Băsescu ştie că Norica Nicolai nu-i mai puţin potrivită postului decât Monica Macovei. Traian Băsescu ştia, atunci când a declanşat scandalul puştiului Chiuariu, că dincolo de inconvenientul vârstei (cât de mult "promovează" preşedintele în discursuri tânăra generaţie!) acesta se făcea vinovat doar de amănuntul de a fi liberal şi de a nu fi argat al voinţei prezidenţiale. Trebuia măturat şi l-a măturat. Chiuariu a iscălit modificarea statutului unui teren, Monica Macovei a iscălit, spun statisticieni ai Justiţiei, 300 de astfel de documente. Norica Nicolai, acum 20 de ani, a încurcat numele unui nefericit cu numele, identic, al altui nefericit. Au rezultat, zic unii, câteva zile de arest nemeritat. Procuroarea Macovei iscălea în alb, rezultă dintr-o anchetă de presă, ordine de arestare utilizate de securitate. Aşa o fi. Iată, însă, că liberalii înlocuiesc un rău mai mic cu un rău mai mare. Mecanismul demolării Noricăi Nicolai a fost pus în mişcare de preşedinte. Noul an a început sub marca Traian Băsescu.