De ce se scumpeste lumina

"Factura la electricitate o primim de ani buni tot mai incarcata. Si o vom primi o vreme tot mai incarcata.

De ce se scumpeste lumina? Unele interpretari simpliste au generat un raspuns simplist: "Pentru ca ne cere Uniunea Europeana!". Populatia, care a invatat mult in acesti ani in privinta intelegerii legitatilor economice, nu a invatat cat trebuie. Din acest motiv, in primul rand, informatii de genul "Uniunea Europeana ne cere sa scumpim energia" ajung sa fie crezute. De aici, intrebarea: "Cum adica, romanul si francezul sa plateasca la fel curentul electric?". Intrebare fireasca intr-un anumit sens. Fiindca romanul si francezul nu sunt platiti la fel.

Sigur, scumpirea energiei electrice presupune un cost social imens. Nu avem de ales. Vom achita nota de plata. De ce? Pentru ca un lung sir de ani, la noi, pretul energiei a avut doua componente subiective: una emotionala si alta politica. Strans legate intre ele. Componenta obiectiva (calculul economic) fiind deseori invinsa de componentele subiective.

Vechiul regim a mizat pe energie "ieftina". Falsificase pretul intern. Caci platea scump resursele energetice importate. Avea insa un motiv: se temea sa nu compromita productiile energofage. In acelasi timp furniza populatiei energie "ieftina" pentru a-i da iluzia protectiei sociale.

La ce s-a ajuns? Platformele industriale erau tot mai des decuplate de la reteaua energetica. La fel si locuintele.

Dupa decembrie ’89 au fost reduse tarifele. Am intrat atunci intr-o noua iluzie: ca ne vom bucura de energie ieftina.

Treptat, insa, am invatat ca in economia noastra grav bolnava de inflatie nu pot fi ieftine nici marfurile vandute pe piata interna de consum, nici creditele bancare, nici valuta, nici energia, nici benzina si nici motorina. Toate s-au scumpit.

E rau ca, dupa decembrie ’89, multi ani am cumparat energie electrica la un pret mult mai mic decat cel real? Ca sa vedem daca e rau sau bine trebuie sa ne uitam cine a suportat diferenta.

Sa socotim. In economie s-a inregistrat o pierdere uriasa, acoperita din buget. Asta inseamna ca au fost luati bani de la populatie, prin impozite si taxe; si bani de la intreprinderile profitabile, indeosebi cu capital privat. Cu o buna parte din acesti bani au fost platite pierderile companiilor de stat producatoare de energie. Dar si pierderile acelor intreprinderi de stat care au risipit energie.

Populatia si intreprinderile rentabile au suportat un pret dublu: o data pentru a restabili echilibrul intrari-iesiri la producatorii de energie; si inca o data pentru a le da asigurari intreprinderilor somnolente ca pot sa risipeasca linistite energie, ca doar o primesc la un pret minim.

Acum nu mai avem de ales. Solutie unica: sa punem punct politizarii facturii energetice. Si asta pentru ca tarifele acestui produs s-au departat prea mult la polul exceptiilor, si nu la cel al regulii, de calcul economic. E vinovata Uniunea Europeana?