Anul 2007 va fi un an al exploziei fiscale, cand intreaga societate romaneasca va trebui sa plateasca taxe suplimentare pentru a sustine integrarea europeana.
Guvernarea 2005 are o realizare remarcabila. A reusit ca, intr-un interval de 11 luni, sa intre in conflict cu sase sectoare ale societatii romanesti. Cel mai profund ramane insa conflictul dintre Guvern si Educatie. De mai bine de doua saptamani peste 300 de mii de profesori si peste 1 milion de elevi si studenti se afla "in vacanta".
Disensiunile dintre guvernanti si profesori s-au adancit o data cu dezbaterea in Parlament a bugetului pe 2006 - "legea subfinantarii" societatii romanesti.
Profesorii ii acuza pe guvernanti de aroganta si au cerut demisia premierului. Framantarile sociale se suprapun tensiunilor din cadrul Coalitiei de guvernamant. Alianta D.A. se apropie de punctul critic al rupturii dintre democrati si liberali. Acest tablou ne arata cat de fragila este la ora actuala Coalitia de guvernare. Conflictele deschise dintre putere si sindicate reprezinta rezultatul atitudinii Guvernului fata de agenda reala a cetateanului.
Guvernul si-a batut joc de profesori pentru ca, ulterior, sa-i minta in fata. De la bun inceput, promisiunile facute, de crestere a bugetului Educatiei cu peste 1,1% din PIB, au parut un miraj. Executivul nu are acesti bani si nu pare sa aiba nici solutii pentru a-si acoperi promisiunile bugetare.
Din pacate, proiectele pe care le clameaza guvernantii vor ramane la stadiul de
proiect si in anul 2006, datorita subfinantarii cronice la care este supus invatamantul romanesc. Asistam astazi la efectele dureroase ale politicii lui 16%, ale incoerentei fiscale si ale instabilitatii economice. Dezechilibrele macroeconomice provocate de esecul politicilor promovate de guvernarea oranj nu sunt doar curbe descendente pe graficele guvernamentale. Ele afecteaza milioane de romani si inseamna preturi mai mari la alimente si utilitati, salarii mai mici, economii mai putine, nivel de trai mai scazut. Si ne asteapta o iarna grea.
Este evident ca invatamantul romanesc are nevoie de bani mai multi si o reforma coerenta. Rezolvarea acestui conflict nu tine decat de vointa politica a actualilor guvernanti. Raspunsul acestora a fost o "lege a subfinantarii" pentru 2006, trimisa in graba in Parlament, lipsita de elemente fundamentale - Codul Fiscal - , respinsa de sindicate, patronate si intreaga societate civila. Este tratata cu dispret chiar de parlamentarii Puterii.
Cu astfel de solutii conflictul va ramane deschis, chiar daca orele vor fi reluate. Calitatea actului de invatamant va avea mult de suferit. Lipsa de competitivitate a economiei romanesti are la baza si lipsa de educatie manageriala, absenta care a marcat formarea noii clase economice romanesti. Vedem astfel cum subfinantarea invatamantului are repercusiuni de durata asupra intregii societati romanesti.
Este pentru prima oara, in ultimii 5-6 ani, cand fondurile pentru Educatie nu ating nici macar 4% din PIB. Fara o finantare adecvata nici un proiect pentru dezvoltarea educatiei romanesti nu poate fi sustinut in mod coerent si eficient. Veniturile bugetului pentru anul 2006 se vor afla, din nou, sub pragul de 30% din PIB si este limpede ca avand o astfel de politica fiscala este imposibila sustinerea sectorului educatiei, cu atat mai putin dezvoltarea sa. Nemultumiri se manifesta si in Armata, care primeste fonduri insuficiente pentru a-si indeplini angajamentele asumate fata de NATO. Agricultorii nu vor mai beneficia de prime directe pentru a-si cultiva pamantul, in timp ce veniturile pensionarilor vor descreste in termeni reali fata de anii 2004-2005.
Platim tribut implementarii cotei unice de 16%. Penuria de venituri bugetare se va permanentiza la nivelul economiei pana cand vom adopta o filosofie fiscala adecvata realitatilor romanesti. Anul 2007 va fi un an al exploziei fiscale, cand intreaga societate romaneasca va trebui sa plateasca taxe suplimentare pentru a sustine integrarea europeana.
Guvernarea actuala nu va recunoaste ca sustine o politica fiscala gresita, care conduce la falimentarea mediului de afaceri si saracirea populatiei. Alianta D.A. a avut o singura constanta in programul sau de guvernare: cota unica de 16%. In jurul acestei idei fixe Alianta a creat un hatis fiscal si legislativ din care nimeni nu mai intelege nimic. Costurile sociale ale aventurii cotei unice devin din ce in ce mai dureroase si mai profunde.
Orice solutie adoptam pentru economia romaneasca, obiectivul trebuie sa fie unul singur: dezvoltarea societatii romanesti. Pentru a atinge acest obiectiv trebuie stabilite prioritati: Educatia, Cercetarea si Infrastructura. Catre aceste domenii trebuie sa se indrepte cu precadere investitiile din urmatorii ani. O Romanie incapabila sa-si sustina Educatia va fi doar un organ bolnav al Uniunii Europene.
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
