x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Editoriale Delirul economic liberal

Delirul economic liberal

de Ilie Serbanescu    |    25 Aug 2009   •   00:00

Dl Crin Antonescu, noul preşedinte al PNL şi candidat la Preşedinţia României, a publicat mai deunăzi o scrisoare în care a făcut cunoscute crezul partidului şi reţeta acestuia pentru fericirea României. Scrisoarea începe înfiorant: dl Antonescu se confesează că nu este nici economist, nici om de afaceri, dar este liberal şi, ca liberal, crede că soarta României se leagă de soarta economiei de piaţă şi de succesul liberalismului economic, fapt cu atât mai valabil acum, în aceste vremuri de criză!

Înfiorant, pentru că eu unul nu ştiam că a fi liberal este şi suficient pentru a nu mai trebui să fii economist sau om de afaceri spre a emite judecăţi de valoare în domeniul economic.

Dl Antonescu este însă tranşant. "Criza economică din prezent nu este un eşec al capitalismului, nici în România, nici în restul lumii. Aşa cum au arătat deja mulţi economişti eminenţi, criza este tocmai un eşec al statului. Nu am ajuns aici pentru că am avut prea mult liberalism. Dimpotrivă, pentru că am avut prea puţin liberalism."

Hai că-i tare! Nu ştim care sunt acei economişti eminenţi care au spus că actuala criză este un eşec al statului (!) şi nu ştim cum dracu' s-a făcut că, în toate ţările bastion ale liberalismului economic, s-a apelat la nimic altceva decât la intervenţia statului pentru a încerca de a se pune ordine în rânduielile tulburate grav tocmai de excese şi abuzuri în sectorul financiar, afectat nu de reglementări statale, ci de dereglementări liberaliste fără noimă!

Mă rog, poate aşa o fi, căci prea îi zice cu foc dl Antonescu! Să vedem însă concret ce soartă îi hărăzesc României "liberalii autentici" conduşi de dl Antonescu.

Pentru a stimula investiţiile, producţia şi crearea de locuri de muncă ar trebui, spune dl Antonescu, redusă cota unică de la 16% la 10%, ceea ce ar permite României "să recâştige competitivitatea" faţă de vecinii noştri care au în prezent impozite mai mici. Iar pentru a stimula consumul, continuă dl Antonescu, noi, liberalii, susţinem reducerea TVA de la 19% la 15%. Păi, cel mult diminuarea cotei unice ar mări atractivitatea pentru investiţii, şi nu competitivitatea, care este o problemă de microeconomie a companiilor! Cât despre "recâştigarea" acesteia, nu se ştie ce ar putea fi recâştigat, căci ar însemna să se fi pierdut ceva, or, în materie de competitivitate, aceasta neexistând vreodată, problema este mai degrabă ce-am avut şi ce-am pierdut!

În orice caz, trecând peste faptul că acum, în condiţiile impozitului minim (numit greşit forfetar), cota unică nu mai operează de fapt pe segmentul impunerii profitului, să constatăm - căci este vorba nu de vreo interpretare sau apreciere, ci de o simplă constatare - că mult trâmbiţata cotă unică, atât cât a existat pe segmentul impunerii profitului, şi cât a existat şi mai supravieţuieşte pe segmentul impunerii forţei de muncă, n-a făcut absolut nimic din minunile cu care a fost creditată, anume să scoată la suprafaţă activităţile nefiscalizate. Şi nici nu le va scoate vreodată la suprafaţă, oricare i-ar fi reducerea, pentru că evaziunea fiscală se face nu pentru evitarea plăţii impozitului, ci pentru evitarea plăţii contribuţiilor sociale, din nici un alt motiv decât din acela că respectivele contribuţii sociale reprezintă de fapt grosul din totalul dărilor.

Oricum, se vede de la o poştă că dl Antonescu nu este economist. Cum poţi propune o stimulare a consumului, când de ani de zile economia, din cauze pe care nu le discutăm aici, suferă de supraconsum şi consumul se prăbuşeşte acum nu pentru că nu este stimulat, ci pentru că nu mai are finanţare!

Să trecem peste faptul că o scădere a cotei unice şi a TVA ar lăsa de izbelişte bugetul, care şi aşa, în condiţiile actuale de criză, abia mai reuşeşte să plătească salariile şi pensiile şi asta doar îndatorându-se şi iar îndatorându-se! Să trecem peste asta, pentru că nu este nici în cugetul şi nici în simţirea liberalilor - desigur, a liberalilor autentici! - responsabilitatea faţă de obligaţiile statale şi sociale. De altfel, dl Antonescu ne-o spune fără echivoc: bugetul nu ar trebui să depăşească 25% din PIB şi Constituţia însăşi ar trebui schimbată pentru a include o asemenea prevedere expresă. Să nu existe deci mai mult la dispoziţie pentru obligaţiile statale şi sociale! Să aibă câmp liber pentru rest, să facă ce vor ei, autenticii liberali!

Să remarcăm că România are acum un buget de puţin peste 30% din PIB şi nu poate face faţă exigenţelor apartenenţei la Uniunea Europeană, unde ţările membre reuşesc să se încadreze doar cu bugete de cel puţin 40% din PIB. De ce nu ne spune direct dl Antonescu că autenticii liberali români au în vedere scoaterea României din Uniunea Europeană?! Ce ne mai încurcăm cu Uniunea Europeană, când liberalii autentici pot duce România direct în paradis?! Desigur, în paradisul "oamenilor liberi", spre a prelua expresia dlui Antonescu. Liberi de ce?! Probabil, liberi să fie la cheremul liberalilor autentici!

Nu putem decât să fim de acord cu dl Antonescu în criticarea lăbărţării statului, mai ales că aceasta este nu doar birocratică, ci şi clientelară, şi să-i susţinem aprecierea că salvarea României, inclusiv scoaterea ei din criză, este legată de eliminarea acestei lăbărţări! Dar rămân pentru dl Antonescu câteva întrebări.

De ce atunci când a fost la guvernare, timp de patru ani, PNL, care n-a împărţit cu nimeni deţinerea pârghiilor economice, n-a încercat absolut nimic din ceea ce susţine, ba a procedat chiar invers, şi vine acum să delireze când partidul este în opoziţie şi ţara în criză?! Într-o criză ale cărei dimensiuni sunt generate tocmai de moştenirea lăsată de guvernarea liberală.

Când s-a lăbărţat cel mai tare statul, într-un mod strict clientelar, decât pe vremea guvernării liberale?! În perioada respectivă, a crescut fabulos nu numai numărul angajaţilor bugetari, dar şi lefurile lor, fără vreo corelare cu creşterea productivităţii muncii pe ansamblul economiei.

Cine altcineva decât Guvernul liberal a împins bugetul la capitolul cheltuieli spre 37% din PIB, când încasările nu depăşeau 31% din PIB? Spre 37%, şi nu spre 25% din PIB!

De ce, beneficiind de o conjunctură internaţională favorabilă, n-a redus Guvernul liberal cota unică şi TVA? Ba, dimpotrivă, a împins peste limite cheltuielile, lăsând o moştenire de tipul "după noi, potopul"!

Pentru ce?! Pentru a veni acum să ne propovăduiască demagogii grosiere?!

×
Subiecte în articol: editorial